1. [MDA2] milostivitate sf [At: PSALT. 41 / V: -văt~ / Pl: ~tâți / E: milostiv + -itate] (Îvr) Milă1 (28).
2. [Scriban] milostivitáte f., pl. ățĭ. Vechĭ. Milă.
3. [DLR] MILOSTIVITATE s. f. (învechit, rar) Milă1 (I 4). Pomeneaște meserearea ta (m ă n g ă e t u r i l e t a l e H, milostivitățîle t a l e D). PSALT. 41. Dereptu mila (m i l o s t e e i C, milostivătățîi D) Înremiei Dumnedzeului nostru. ib. 335. - Pl.: milostivități. – Și: milostivătáte. – Milostiv + suf. -itate.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL