Definiție și ce înseamnă altimetru

1. [DEX '09] ALTIMETRU, altimetre, s. n. Instrument cu care se măsoară altitudinea față de un nivel de referință. – Din fr. altimètre.

2. [MDA2] altimetru sn [At: LTR / Pl: ~re / E: fr altimètre] Instrument cu care se măsoară altitudinea (față de nivelul mării sau față de o anumită cotă a terenului).

3. [CADE] *ALTIMETRU (pl. -tre) sn. 📻 🛫 Aparat cu care se măsoară altitudinea [fr.].

4. [DLRLC] ALTIMETRU, altimetre, s. n. Instrument cu care se măsoară altitudinea.

5. [DLRM] ALTIMETRU, altimetre, s. n. Instrument cu care se măsoară altitudinea. – Fr. altimètre.

6. [DN] ALTIMETRU s.n. Instrument de măsură a altitudinii. [< fr. altimètre].

7. [MDN '00] ALTIMETRU s. n. instrument pentru măsurarea altitudinii. (< fr. altimètre)

8. [DOOM 3] altimetru (desp. -me-tru) s. n., art. altimetrul; pl. altimetre

9. [DOOM 2] altimetru (-me-tru) s. n., art. altimetrul; pl. altimetre

10. [GTA] ALTIMETRU aparat instalat la bordul aeronavelor sau aflat asupra parașutiștilor care indică altitudinea relativă a acestora față de un nivel luat ca referință. Altimetrul poate fi: barometric, funcționând pe principiul măsurării presiunii atmosferice care variază proporțional cu înălțimea și radio, măsurând înălțimea prin folosirea emisiunilor undelor electromagnetice și un post de recepție a undelor reflectate (Sin. radioaltimetru).

11. [DETS] ALTI- „înălțime, altitudine”. ◊ L. altus „înalt” > fr. alti-, germ. id., engl. id. > rom. alti-. □ ~col (v. -col1), adj., care crește în regiunea munților înalți; ~graf (v. -graf), s. n., altimetru înregistrator; ~metrie (v. -metrie1), s. f., disciplină care se ocupă cu stabilirea altitudinii punctelor caracteristice ale scoarței terestre; ~metru (v. -metru1), s. n., aparat pentru măsurarea altitudinii față de un nivel de referință. ~telemetru (v. -tele-, v. -metru1), s. n., aparat pentru măsurarea de la distanță a altitudinii unui punct inaccesibil.

Sursă: DEX online sub licență GNU GPL

Alte articole interesante...

1. [MDA2] covrit, ~ă a [At: ȘEZ. II, 225/2 / Pl: ~iți, ~e / E: […]
1. [DEX '09] COVRU, covruri, s. n. (Reg.) Vizuină, bârlog, cotlon. – Cf. rus. krov. […]
1. [Scriban] covîlcésc (mă), V. scofîlcesc. 2. [Scriban] scofîlcésc și (nord) covîlcésc (mă) v. refl. […]
1. [MDA2] covârgic sms [At: PITIȘ, ȘCH. I, 110 / E: ns cf chivirgic] (Reg) […]
1. [MDA2] covărni vir [At: CIAUȘANU, V. / Pzi: ~nesc / E: ctm coborî + […]
1. [MDA2] covărni vir [At: CIAUȘANU, V. / Pzi: ~nesc / E: ctm coborî + […]
1. [MDA2] covărni vir [At: CIAUȘANU, V. / Pzi: ~nesc / E: ctm coborî + […]
1. [DEX '09] COVÂRȘI, covârșesc, vb. IV. Tranz. A depăși, a întrece (cu mult) în […]
Copyright 2026 © Explicativ.ro