Termenul „lulea” are două sensuri principale în limba română:
- Obiect: „Lulea” se referă la o pipă, un dispozitiv folosit pentru fumat, constând dintr-un mic recipient (de obicei din lemn, lut sau alt material) în care se pune tutunul, și un tub prin care se trage fumul.
- Expresie: În expresii precum „ud lulea” sau „beat lulea”, termenul este folosit ca un adverb pentru a sublinia intensitatea unei stări. „Ud lulea” înseamnă „complet ud”, iar „beat lulea” înseamnă „foarte beat”.
Exemple de folosință:
- Obiect: „Bunicul își aprindea luleaua în fiecare seară și se așeza pe verandă să fumeze.”
- Expresie (stare de ebrietate): „După petrecere, s-a întors acasă beat lulea și abia a reușit să ajungă la pat.”
- Expresie (stare de umezeală): „A fost prins de ploaie fără umbrelă și s-a întors acasă ud lulea.”
- Descriere: „Ținea luleaua în colțul gurii și pufăia liniștit, pierdut în gânduri.”
Aceste exemple arată cum termenul „lulea” este folosit atât pentru a descrie un obiect folosit la fumat, cât și în expresii figurative care intensifică o anumită stare, cum ar fi să fii complet ud sau extrem de beat.