Curiozități despre Muntele Everest: Acoperișul lumii
Muntele Everest, cel mai înalt vârf de pe Pământ, este o adevărată atracție pentru alpiniști și iubitorii de natură din întreaga lume. Situat în lanțul Himalaya, la granița dintre Nepal și Tibet, acest colos al naturii ascunde multe curiozități și povești fascinante.
Everestul are o altitudine de 8.848,86 metri, dar această înălțime poate varia ușor din cauza mișcărilor tectonice și a stratului de zăpadă. În 2020, Nepal și China au confirmat oficial această altitudine, stabilind-o prin măsurători recente.
Muntele a fost numit după Sir George Everest, un geodezist britanic care a cartografiat India în secolul al XIX-lea. În Nepal, vârful este cunoscut sub numele de „Sagarmatha” (în sanscrită: „Fruntea cerului”), iar în Tibet ca „Chomolungma” („Mama sacră a Universului”).
Himalaya, inclusiv Everestul, s-a format prin coliziunea plăcilor tectonice indiană și eurasiatică. Procesul continuă și astăzi, ceea ce face ca Everestul să crească în înălțime cu aproximativ 4 mm pe an.
Temperatura medie pe vârful Everestului este de aproximativ -19 °C vara și -36 °C iarna. Vânturile pot atinge viteze de peste 160 km/h, iar aerul rarefiat face respirația extrem de dificilă.
La altitudini de peste 8.000 de metri, se intră în ceea ce alpiniștii numesc „zona morții”. Aerul conține doar o treime din oxigenul disponibil la nivelul mării, iar condițiile extreme pun corpul uman sub un stres imens.
Sir Edmund Hillary din Noua Zeelandă și Tenzing Norgay, un șerpaș nepalez, au fost primii oameni care au ajuns pe vârf, pe 29 mai 1953. Aceasta rămâne una dintre cele mai mari realizări ale alpinismului.
Jordan Romero, un băiat american de 13 ani, a devenit cel mai tânăr alpinist care a atins vârful Everestului în 2010. Pe de altă parte, Yuichiro Miura din Japonia a stabilit recordul pentru cel mai vârstnic alpinist, la vârsta de 80 de ani, în 2013.
Peste 6.000 de persoane au reușit să urce pe Everest, dar peste 300 de alpiniști și-au pierdut viața încercând. Majoritatea accidentelor sunt cauzate de avalanșe, căderi sau probleme legate de altitudine.
În fiecare an, sute de alpiniști încearcă să cucerească Everestul, dar doar o parte reușesc. Expedițiile sunt foarte costisitoare, cu prețuri care variază între 30.000 și 100.000 de dolari.
Deși este un loc natural spectaculos, Everestul suferă de poluare. Alpiniștii lasă în urma lor cantități semnificative de deșeuri, inclusiv echipamente abandonate și reziduuri organice. Autoritățile din Nepal și Tibet au lansat inițiative pentru curățarea muntelui.
Șerpașii sunt ghizi locali care ajută alpiniștii să urce pe Everest. Ei sunt cunoscuți pentru rezistența lor incredibilă și capacitatea de a lucra în condiții extreme. Kami Rita Sherpa deține recordul pentru cele mai multe ascensiuni reușite pe Everest, cu 28 de urcări.
Stâncile de pe Everest conțin fosile marine, dovadă că aceste regiuni au fost cândva pe fundul unui ocean. Aceste fosile sunt o mărturie a mișcărilor tectonice care au ridicat Himalaya.
Pe lângă condițiile extreme, Everestul este expus la avalanșe, prăbușiri de ghețari și furtuni violente. În 2015, un cutremur devastator în Nepal a declanșat o avalanșă care a distrus tabăra de bază, provocând numeroase pierderi de vieți.
În 2007, a fost realizat primul apel video de pe vârful Everestului, iar în 2019, zona taberei de bază a fost dotată cu Wi-Fi, permițând alpiniștilor să rămână conectați chiar și la altitudini extreme.
Muntele Everest nu este doar o destinație pentru aventurieri, ci și un simbol al curajului și al determinării umane. Fiecare detaliu despre acest colos natural dezvăluie cât de fascinantă și puternică este natura, dar și cât de ambițios și adaptabil este omul.
