Hematoxilina este o substanță organică obținută din lemnul arborelui de Securinega suffruticosa, originar din America de Sud. Această substanță este utilizată în histologie ca un colorant pentru a evidenția structurile celulare și să facă vizibile detaliile microscopice.
Descoperirea hematoxilinei poate fi atribuită lui Augustin-Pierre Bonnet, un chimist și farmacist francez, care a obținut pentru prima dată extract de hematoxilină din lemnul arborelui în anul 1810. Bonnet a denumit extractul de hematoxilină astfel datorită proprietăților de colorare a celulelor sanguine, evidențiind astfel conexiunea cu termenul grecesc "hema", care înseamnă sânge.
În anul 1834, chimistul german Heinrich Braconnot a reușit să obțină o formă purificată a hematoxilinei și a demonstrat că aceasta poate intra în reacție cu clorura de fier, producând o modificare de culoare. Acesta a descris și proprietatea de a colora diferit tipurile de celule, formând astfel baza pentru utilizarea hematoxilinei ca un colorant specific în histologie.
Mai târziu, în anul 1866, chimistul german Joseph Gardiner a realizat o serie de studii care au dus la obținerea de produse chimice mai stabile, cunoscute sub denumirea de hemateină, care a devenit baza pentru coloranții hematoxilinic folosiți în prezent în laboratoarele de histologie.
De-a lungul timpului, s-au făcut numeroase cercetări și îmbunătățiri ale hematoxilinei și a metodelor de colorare cu aceasta. Astăzi, este un colorant esențial în histologie și este utilizată în combinație cu alți coloranți pentru a evidenția cu precizie structurile celulare în diverse țesuturi.