secolului al XX-lea, ca o reacție la tradițiile și convențiile clasice. Caracteristicile sale principale sunt:
Ruperea de tradiție – Moderniștii au respins formele și regulile literare și artistice tradiționale, căutând noi modalități de expresie.
Experimentarea stilistică și formală – Se folosesc tehnici inovatoare precum fluxul conștiinței, naratorul subiectiv, fragmentarea narativă și versul liber.
Teme existențiale și alienarea individului – Modernismul reflectă criza identității, sentimentul de înstrăinare și lipsa de sens a vieții în societatea modernă.
Refuzul realismului – În locul unei reprezentări fidele a realității, moderniștii explorează subiectivitatea și percepțiile individuale.
Simbolism și metafore complexe – Se pune accent pe imagini puternice și pe un limbaj simbolic care necesită interpretare.
Influența științei și psihologiei – Ideile lui Freud și ale altor gânditori ai epocii influențează profund literatura modernistă, explorând inconștientul și psihologia personajelor.
Intertextualitate și ironie – Se fac referințe la alte opere literare sau culturale, iar tonul este adesea ironic sau sceptic față de valorile tradiționale.
Urbanizarea și tehnologia – Orașul modern, progresul tehnologic și impactul acestora asupra individului sunt teme recurente.
În literatură, exemple de scriitori moderniști sunt James Joyce, Virginia Woolf, Franz Kafka, T.S. Eliot, iar în literatura română, Lucian Blaga, George Bacovia, Tudor Arghezi sunt considerați reprezentanți ai modernismului.
