Diferența dintre fantastic și fabulos constă în nuanțele de semnificație, în modul în care acestea sunt utilizate și în contextul în care apar. Ambele concepte fac referire la domeniul imaginarului, al supranaturalului sau al extraordinarului, dar ele se aplică unor tipuri diferite de narativitate sau descrieri literare și culturale. Fantasticul și fabulosul au rădăcini comune în creația mitică și în literatură, dar se diferențiază prin modul în care sunt construite și percepute aceste lumi și personaje.

1. Ce este fantasticul?

Fantasticul este un gen literar și artistic care îmbină realitatea cu elemente imposibile sau supranaturale, generând o stare de incertitudine și provocând cititorul sau spectatorul să pună sub semnul întrebării limitele dintre real și ireal. În operele fantastice, elementele supranaturale se manifestă într-un context care pare, în linii mari, a fi realist, dar aceste elemente străine realității provoacă neliniște și confuzie, pentru că nu sunt explicate logic sau rațional.

a. Caracteristicile fantasticului

• Ambiguitate: Fantasticul este definit de o stare de incertitudine. Cititorul sau personajele nu pot fi sigure dacă evenimentele care se desfășoară sunt reale sau rodul imaginației. Această ambiguitate creează o tensiune între posibil și imposibil. De exemplu, în literatura fantastică, apar fenomene inexplicabile, cum ar fi fantomele, metamorfozele sau dublurile, care perturbă ordinea realității.
• Elemente supranaturale: Fantasticul include întotdeauna aspecte supranaturale care nu pot fi explicate prin legile naturale. Acestea sunt integrate într-o lume aparent realistă, ceea ce face ca apariția lor să fie cu atât mai șocantă. Exemple clasice de opere fantastice includ "Cămașa de noapte" de E.T.A. Hoffmann sau "Metamorfoza" de Franz Kafka.
• Contradicția dintre real și ireal: În fantastic, irealul se infiltrează într-o realitate percepută ca fiind stabilă și previzibilă, provocând o reacție emoțională de teamă, neliniște sau spaimă. Personajele dintr-o poveste fantastică sunt adesea incapabile să înțeleagă pe deplin ceea ce li se întâmplă, fiind forțate să confrunte inexplicabilul.
• Lume duală: Fantasticul operează cu o lume duală, în care realitatea obiectivă este pătrunsă de fenomenele extraordinare. Cititorul este adesea atras într-o confuzie deliberată, nesigur dacă ceea ce se petrece este real sau o iluzie.

b. Funcția fantasticului

Fantasticul are rolul de a explora limitele percepției și ale rațiunii umane. El reflectă adesea fricile profunde ale societății sau ale individului, oferind o cale indirectă de a aborda teme complexe, precum teama de necunoscut, pierderea identității sau frica de moarte. Fantasticul creează o ruptură în realitatea cotidiană, iar cititorul este provocat să își reevalueze convingerile și percepțiile.

c. Exemple de opere fantastice

• "Metamorfoza" de Franz Kafka: În acest roman, protagonistul se trezește transformat inexplicabil într-un gândac uriaș, provocând o ruptură completă între realitate și inexplicabil.
• "Femeia nisipurilor" de Kobo Abe: O narațiune fantastică în care realitatea protagonistului este distorsionată de o lume absurdă, reflectând o formă subtilă de fantastic modern.

2. Ce este fabulosul?

Fabulosul este un termen care face referire la caracterul extraordinar, minunat sau mitic al unei narațiuni sau al unui eveniment. Spre deosebire de fantastic, fabulosul nu creează o tensiune între real și ireal, ci descrie un univers în care elementele supranaturale sunt acceptate și integrate de la bun început. Lumea fabuloasă este una mitică, unde fenomenele ieșite din comun, creaturile fantastice și forțele supranaturale coexistă într-un mod firesc.

a. Caracteristicile fabulosului

• Integrarea naturală a supranaturalului: În narațiunile fabuloase, elementele supranaturale sunt firești și fac parte din logica internă a lumii respective. Nu există incertitudine sau contradicție, iar personajele acceptă existența forțelor magice, a zeilor, a creaturilor mitice sau a evenimentelor miraculoase fără să pună întrebări.
• Narațiuni mitice și legendare: Fabulosul se întâlnește frecvent în mituri, basme și legende, unde eroii interacționează cu creaturi fantastice sau trec prin încercări supranaturale. Faptul că aceste elemente există nu creează tensiune, ci susține povestea și îi oferă dimensiuni epice.
• Minunatul și extraordinarul: Spre deosebire de fantastic, care creează neliniște, fabulosul inspiră uimire și admirație. Lumea fabuloasă este o lume a posibilului mărit, unde legile naturii sunt depășite pentru a crea ceva mai mare și mai grandios. În basme, de exemplu, întâlnim zâne, vrăjitori, animale care vorbesc și obiecte magice, iar toate aceste elemente sunt prezentate ca normale în logica poveștii.
• Morală clară: Fabulosul este adesea folosit pentru a transmite lecții morale. Spre deosebire de fantastic, care poate lăsa cititorul într-o stare de incertitudine, fabulosul are deseori un final clar și o morală explicită, fiind folosit pentru a ilustra idei precum victoria binelui asupra răului sau consecințele comportamentului negativ.

b. Funcția fabulosului

Fabulosul are rolul de a captiva imaginația și de a inspira. El construiește un univers în care extraordinarul devine posibil, oferindu-le cititorilor sau spectatorilor o evadare din realitatea cotidiană. Aceste narațiuni oferă o perspectivă optimistă și plină de speranță, în care eroii pot depăși orice obstacol datorită forțelor magice sau supranaturale.

c. Exemple de opere fabuloase

• Basmele clasice, cum ar fi "Cenușăreasa" sau "Albă ca Zăpada", unde elementele magice (zânele, transformările miraculoase) sunt acceptate ca parte integrantă a lumii narațiunii.
• "Odiseea" de Homer: O epopee plină de creaturi mitice și intervenții divine, unde fabulosul este parte din narațiunea eroică și mitologică.

3. Diferențele esențiale între fantastic și fabulos

a. Percepția supranaturalului

• Fantasticul: În fantastic, supranaturalul este inexplicabil și produce neliniște. Cititorul și personajele se află într-o stare de îndoială și confuzie în fața evenimentelor supranaturale, iar această tensiune este motorul narațiunii. Fantasticul te pune să te întrebi: „Este real sau nu?”.
• Fabulosul: În fabulos, supranaturalul este normalizat și acceptat. Nu există nicio îndoială sau conflict între real și supranatural, iar aceste elemente sunt integrate în logica lumii respective. Totul este posibil în fabulos, iar miracolul sau magia fac parte din regulile jocului.

b. Impactul emoțional

• Fantasticul: Produce o stare de neliniște, de teamă sau confuzie. Personajele și cititorul sunt adesea forțați să confrunte fenomene pe care nu le pot înțelege sau explica, iar acest conflict între real și ireal creează tensiune.
• Fabulosul: Creează o stare de uimire, admirație și venerație. Cititorul este încântat de miracolul și magia din poveste, iar personajele sunt parte dintr-o lume în care extraordinarul este normal.

c. Contextul narativ

• Fantasticul: Este plasat într-o lume care încearcă să fie realistă, dar care este perturbată de elemente supranaturale. Aceasta creează o ruptură între realitate și imaginație, care nu este rezolvată nici pentru personaje, nici pentru cititor.
• Fabulosul: Este plasat într-o lume mitică sau magică, unde toate regulile sunt deja diferite de realitatea noastră. Lumea fabuloasă este coerentă în logica sa internă și nu există nicio contradicție între real și supranatural.

Diferența principală dintre fantastic și fabulos constă în modul în care ele abordează supranaturalul și imposibilul. Fantasticul creează o tensiune și o incertitudine între realitate și ireal, perturbând ordinea lumii cunoscute și generând neliniște și îndoială. În schimb, fabulosul oferă o lume a miracolelor, în care supranaturalul este integrat și acceptat fără nicio contradicție, inspirând uimire și captând imaginația. În timp ce fantasticul te pune pe gânduri, fabulosul îți deschide orizonturi către o lume a minunilor și posibilităților nelimitate.