Care este diferența dintre capital subscris vărsat și nevărsat?

Diferența dintre capitalul subscris vărsat și capitalul subscris nevărsat constă în stadiul de aport efectuat de către acționari sau asociați într-o societate. Capitalul subscris reprezintă totalul sumelor pe care acționarii sau asociații s-au angajat să le contribuie la formarea capitalului social al unei companii. Împărțirea între vărsat și nevărsat indică dacă aceste sume au fost efectiv plătite în conturile societății sau nu. Aceste noțiuni sunt esențiale în contabilitatea și structura financiară a unei firme, mai ales în etapele de constituire și capitalizare.

1. Definiția capitalului subscris

Capitalul subscris este suma totală pe care acționarii sau asociații unei societăți s-au angajat să o aducă drept contribuție în capitalul social al companiei. Acest capital poate fi format din aporturi în numerar (bani) sau aporturi în natură (bunuri materiale, proprietăți, drepturi etc.).

1. Capitalul social: Capitalul subscris face parte din capitalul social al companiei, care reprezintă suma de resurse financiare inițiale necesare pentru desfășurarea activităților economice ale societății și pentru a asigura un nivel minim de protecție a creditorilor.
2. Obligații ale acționarilor: Acționarii sau asociații unei societăți se angajează să contribuie cu aceste sume la capitalul social, însă există situații în care acest capital poate fi vărsat integral (plătit) sau doar parțial. Diferența între suma subscrisă și cea efectiv vărsată formează capitalul nevărsat.

2. Capitalul subscris vărsat

Capitalul subscris vărsat reprezintă acea parte din capitalul subscris care a fost plătită efectiv de către acționari sau asociați în contul societății. Este suma care a fost transferată, fie sub formă de numerar, fie sub formă de bunuri sau alte active, în patrimoniul firmei și care poate fi utilizată de aceasta pentru desfășurarea activităților comerciale.

1. Plata efectivă: Atunci când un acționar sau asociat își respectă obligațiile asumate prin actul constitutiv și contribuie la capitalul social al societății, fie printr-un aport în numerar, fie prin transferul unui bun, această sumă devine capital vărsat. De exemplu, dacă un acționar subscrie 100.000 lei și achită integral suma în contul societății, acești bani devin capital subscris vărsat.
2. Utilizarea de către societate: Sumele care constituie capitalul subscris vărsat devin resursele disponibile ale societății, care pot fi folosite pentru investiții, operațiuni comerciale sau achitarea datoriilor inițiale. Practic, aceste sume reflectă aporturile reale care au intrat în conturile societății și care susțin activitatea sa financiară și operațională.
3. Stabilitate financiară: Capitalul vărsat oferă companiei un nivel de securitate financiară, ceea ce poate atrage încrederea creditorilor și a altor parteneri de afaceri. O societate cu un capital vărsat mare este considerată mai stabilă și mai capabilă să își onoreze angajamentele.

3. Capitalul subscris nevărsat

Capitalul subscris nevărsat reprezintă partea din capitalul subscris care nu a fost încă plătită de către acționari sau asociați. În acest caz, societatea are o creanță asupra acționarilor, care sunt obligați să își onoreze angajamentele de plată într-un termen stabilit prin actul constitutiv sau conform legislației aplicabile.

1. Angajament viitor de plată: Capitalul subscris nevărsat este suma pe care acționarii sau asociații au promis că o vor aduce în societate, dar pe care nu au plătit-o încă. De exemplu, dacă un acționar subscrie 100.000 lei, dar plătește doar 50.000 lei inițial, diferența de 50.000 lei reprezintă capitalul subscris nevărsat. Aceasta sumă va trebui achitată la o dată ulterioară.
2. Creanță asupra acționarilor: Societatea deține o creanță asupra acționarilor sau asociaților pentru suma nevărsată. Acest lucru înseamnă că societatea are dreptul să primească suma rămasă în viitor, în conformitate cu termenii stipulați în actul constitutiv al societății.
3. Impact asupra situației financiare: Din punct de vedere contabil, capitalul subscris nevărsat nu reprezintă o resursă efectiv disponibilă pentru societate până în momentul în care suma este vărsată. Astfel, societatea nu poate utiliza aceste fonduri pentru activitățile sale curente, ceea ce poate limita resursele disponibile.

4. Diferențe esențiale între capitalul subscris vărsat și nevărsat

a. Disponibilitatea fondurilor:

• Capitalul subscris vărsat reprezintă fonduri care au fost efectiv transferate în patrimoniul societății și pot fi utilizate imediat. Acești bani sau active sunt disponibili pentru operațiuni comerciale, investiții sau acoperirea datoriilor.
• Capitalul subscris nevărsat reprezintă un angajament viitor de plată din partea acționarilor, dar fondurile nu sunt disponibile pentru societate până la vărsarea efectivă. Aceste sume sunt încă în afara controlului societății.

b. Securitatea financiară:

• Capitalul vărsat conferă o mai mare siguranță financiară societății și creează încredere în rândul creditorilor și investitorilor. Cu cât suma vărsată este mai mare, cu atât compania este considerată mai stabilă din punct de vedere financiar.
• Capitalul nevărsat, deși reprezintă o promisiune de aport, poate crea incertitudine financiară, deoarece nu există garanția că sumele vor fi vărsate imediat sau la timp. Aceasta poate afecta încrederea partenerilor de afaceri și a investitorilor.

c. Impactul contabil:

• Capitalul vărsat apare în bilanțul contabil al societății ca parte a capitalului propriu și este inclus în calculul activelor disponibile.
• Capitalul nevărsat este înregistrat contabil ca o creanță asupra acționarilor și nu face parte din activele disponibile imediat.

d. Răspunderea acționarilor:

• În cazul capitalului subscris vărsat, acționarii și-au îndeplinit obligațiile financiare față de companie și nu mai au de efectuat alte plăți pentru capitalul social.
• În cazul capitalului subscris nevărsat, acționarii au o răspundere viitoare de a achita suma nevărsată în conturile societății, conform termenelor stabilite. Dacă nu fac acest lucru, pot apărea consecințe legale sau sancțiuni prevăzute în contractele sau actele constitutive.

5. Exemplu practic

Să presupunem că o companie nouă este înființată cu un capital social subscris de 500.000 lei. Acționarii s-au angajat să aducă acești bani în conturile societății în două etape:

• Inițial, aceștia varsă 300.000 lei, ceea ce înseamnă că acești bani devin capital subscris vărsat. Compania poate folosi aceste fonduri pentru activitățile curente.
• Restul de 200.000 lei reprezintă capital subscris nevărsat, pe care acționarii îl vor aduce la o dată ulterioară, conform unui termen stabilit în actul constitutiv. Până atunci, compania nu poate utiliza acești bani, dar are o creanță asupra acționarilor pentru suma respectivă.

Diferența dintre capitalul subscris vărsat și capitalul subscris nevărsat rezidă în faptul că capitalul vărsat reprezintă fondurile efectiv transferate și disponibile pentru utilizare de către societate, în timp ce capitalul nevărsat este doar un angajament de plată din partea acționarilor, care va fi realizat la o dată viitoare. În practică, capitalul vărsat conferă societății o mai mare siguranță financiară și resurse imediate pentru desfășurarea activităților, în timp ce capitalul nevărsat indică o datorie viitoare a acționarilor de a contribui la capitalul social.