Definitii

1. [MDN '00] RIZOFIL, -Ă adj. care crește pe rădăcini. (< fr. rhizophile) 2. [DETS] […]

1. [DEX '09] RUBICOND, -Ă, rubiconzi, -de, adj. (Despre fața oamenilor) Roșu, rumen, aprins, îmbujorat. […]

1. [MDN '00] RIZOFITĂ s. f. plantă rădăcinoasă. (< fr. rhizophyte) 2. [DETS] RIZO- „rădăcină, […]

1. [DEX '09] RUBIDIU s. n. Element chimic, metal alcalin, strălucitor ca argintul, ușor oxidabil, […]

1. [MDA2] rizofor, ~ă a [At: DN3 / Pl: ~i, ~e / E: fr rhizophore] […]

[MDN '00] RUBIGINOS, -OASĂ adj. 1. plin de rugină. 2. de culoarea ruginei; brun roșcat. […]

[DCR2] rizofulg s. m. 1979 (alim.) Fulgi de orez v. grișpandin (probabil din fr. riz […]

1. [MDA2] rubil, ~ă a [At: DN3 / Pl: ~i, ~e / E: lat rubellus] […]

1. [MDN '00] RIZOGEN, -Ă I. adj., s. n. (țesut vegetal) care dă naștere la […]

1. [DEX '09] RUBINOS, -OASĂ, rubinoși, -oase, adj. (Înv.) Rubiniu. – Rubin + suf. -os. […]

1. [MDN '00] RIZOGENEZĂ s. f. formarea rădăcinilor. (< fr. rhizogenèse) 2. [DETS] RIZO- „rădăcină, […]

1. [DEX '09] RUBINSPINEL, rubinspineli, s. m. Varietate de spinel de culoare roșu-închis. – Rubin […]

1. [DEX '09] RIZOID, rizoizi, s. m. Organ de fixare și de absorbție al unor […]

[Scriban] rublagíŭ m. (d. rublă). Iron. Om vîndut Rușilor. – Fem. -gĭoaĭcă. Sursă: DEX online […]

1. [MDN '00] RIZOLIT s. n. rădăcină fosilizată. (< fr. rhizolithe) 2. [DETS] RIZO- „rădăcină, […]

1. [MDA2] rublat, ~ă a [At: CIAUȘANU. V. 195 / Pl: ~ați, ~e / E: […]

[DETS] RIZO- „rădăcină, rădăciniță, radicular”. ◊ gr. rhiza „rădăcină” > fr. rhizo-, germ. id., engl. […]

[Scriban] rublagíŭ m. (d. rublă). Iron. Om vîndut Rușilor. – Fem. -gĭoaĭcă. Sursă: DEX online […]

[DN] RIZOMELIC, -Ă adj. (Anat.) Referitor la rădăcina membrelor. [< fr. rhizomélique]. Sursă: DEX online […]

1. [DFL] Actaea rubra Willd. Specie ce înflorește primăvara-vara. Tije înalte pînă Ia 0,40 m […]

« 1 … 1.386 1.387 1.388 … 6.551 »