Acasã » Definitii » Definiție și ce înseamnă rîcîială

Definiție și ce înseamnă rîcîială

1. [DEX '09] RÂCÂIALĂ, râcâieli, s. f. Râcâire, râcâit, râcâitură. [Pr.: -câ-ia-] – Râcâi + suf. -eală.

2. [MDA2] râcâială sf [At: DM / Pl: ~ieli / E: râcâit1 + -eală] 1-10 Râcâitură (1-10).

3. [Scriban] rîcîĭálă f., pl. ĭelĭ. Acțiunea de a rîcîi. Zgomotu produs de această acțiune: aud o rîcîĭală de cîne la ușă.

4. [DOOM 3] râcâială (desp. -câ-ia-) s. f., g.-d. art. râcâielii; pl. râcâieli

5. [DOOM 2] râcâială (-câ-ia-) s. f., g.-d. art. râcâielii; pl. râcâieli

6. [MDO] rîcîială

Sursă: DEX online sub licență GNU GPL

Alte articole interesante...

1. [DEX '09] RĂSȘTI, răsștiu, vb. IV. Tranz. (Fam.) A ști sau a cunoaște foarte […]

1. [DEX '09] RĂSFRÂNT, -Ă, răsfrânți, -te, adj. Îndoit, întors în afară. – V. răsfrânge. […]

1. [DEX '09] RĂSȘTI, răsștiu, vb. IV. Tranz. (Fam.) A ști sau a cunoaște foarte […]

1. [DEX '09] RĂSFUG, s. n., s. m. (Pop.) 1. S. n. (Și în sintagma […]

1. [MDA2] rătez1 sn [At: VARLAAM, C. 88 / V: ret~, (înv) ~eaz, (reg) ratij, […]

1. [DEX '09] RĂSFĂȚA, răsfăț, vb. I. 1. Tranz. A înconjura pe cineva cu dragoste, […]

1. [DEX '09] RĂTEZ, răteze, s. n. (Pop.) Închizătoare primitivă de lemn sau de oțel […]

1. [DEX '09] RĂSFĂȚARE, răsfățări, s. f. Acțiunea de a (se) răsfăța și rezultatul ei. […]