SECÁRE s. 1. uscare. (~ pârâului.) 2. v. asanare.
SECÁRĂ s. v. chimen, chimion.
SECÁRĂ s. (BOT.; Secale cereale) (reg.) hărană, salbă, secărea.
SECÁ vb. v. asasina, atrofia, degenera, îngălbeni, ofili, omorî, paraliza, păli, suprima, trece, ucide, usca, veşteji.
SECÁ vb. 1. (pop.) a se stârpi, (prin vestul Munt.) a sicni. (Izvoarele au ~.) 2. (rar) a (se) slei, (pop.) a (se) usca. (Seceta a ~ balta.) 3. v. asana. 4. a goli, a secătui, (astăzi rar) a slei. (A ~ vistieria.) 5. v. extenua.
PINTENUL SECÁREI s. v. cornul-secarei.
BOALĂ-SEÁCĂ s. v. ftizie, tebece, tuberculoză.