A sărăci ≠ a (se) îmbogăţi
SĂRĂCÍRE s. 1. ruinare, scăpătare, (înv.) mişelire, (fam.) decavare. (~ unui om bogat.) 2. v. pau-perizare.
SĂRĂCÍ vb. v. căina, compătimi, deplânge, plânge.
SĂRĂCÍ vb. 1. a calici, a (se) ruina, a scăpăta, (înv. şi reg.) a sărmăni, (înv.) a meseri, a mişeli, a (se) mofluzi, a (se) stinge, (fam.) a (se) decava, (fig.) a (se) toca, a (se) usca. (A ~ de tot, nu mai are nimic.) 2. v. pauperiza.