TURCÍ vb. v. ameţi, chercheli, îmbăta, tur-menta.
TURCÍ vb. (înv. şi pop.) a se păgâni.
TURCI s. v. păpădie.
TURCÉSC adj. turc, (ir.) osman, osmanic, osmanlâu, osmănesc, otoman, otomanicesc, otomănesc, păgân, păgânesc.
MINTĂ-TURCEÁSCĂ s. v. melisă, roiniţă.
MĂTURĂ-TURCEÁSCĂ s. v. năfurică.
MAZĂRE-TURCEÁSCĂ s. v. năut.