1. [DEX '09] ZEMNIC, zemnice, s. n. (Reg.) Pivniță, beci; bordei săpat în pământ, servind la conservarea bucatelor. – Din bg. zemnik.
2. [MDA2] zemnic sn [At: (a. 1718) URICARIUL, XX, 231/10 / V: (reg) zăm~, zâm~[1], zim~, ~ă sf / Pl: ~ice și (reg) ~ici, ~uri / E: bg земник] (Îrg) 1 Pivniță (1). 2 Adăpost făcut în pământ în care se țin stupii Si: (îrg) temnic (1). 3 (Rar) Ascunzătoare sub pământ. 4 Bordei (1). 5 Odăiță construită în spatele casei Si: (reg) temnic.
3. [DEXI] zemnic s.n. (înv., reg.) Pivniță, beci. Zemnicele cu hrană și băutură (SADOV.). ♦ Adăpost în pămînt în care se țin stupii • pl. -ce, (reg.) -ci. /<bg. земник, ucr. земник.
4. [CADE] ZEMNIC, ZĂMNIC (pl. -ice) sn. 1 Pivniță, bordeiu, groapă unde se păstrează zarzavaturile pentru iarnă: Stau lăcățile de-a rîndul, De la pod și pîn’ la zemnic (SPER.); sărmanul copil se culca unde putea, cînd într’un coșer, cînd într’un zămnic părăsit (ALECS.) ¶ 2 🐙 = TEMNIC [bg. zimnikŭ].
5. [DLRLC] ZEMNIC, zemnice, s. n. (Mold.; și cu pronunțarea zămnic) Pivniță boltită sau bordei săpat în pămînt, în care se păstrează zarzavaturile și alte alimente în timpul iernii. Unii, cînd dezgroapă la săpătura vrunui zămnic asemenea cioburi, tot la Zaharia le duc. C. PETRESCU, R. DR. 25. Stau lăcățile de-a rîndul de la pod și pîn’ la zemnic. CONTEMPORANUL, VI 261. Este în ogradă și un zemnic cu bîrne. I. IONESCU, D. 207.
6. [DLRM] ZEMNIC, zemnice, s. n. (Reg.) Pivniță, beci; bordei săpat în pămînt, servind la conservarea bucatelor. – Bg. zemnik.
7. [Șăineanu, ed. VI] zemnic n. un fel de bordeiu adâncit în pământ. [Bulg. ZIMNIK, bordeiu de iarnă (din ZIMA, iarnă)].
8. [Scriban] zémnic și zí- n., pl. e (rut. zemnik, d. zémno, frig; bg. zimnik). Pivniță maĭ mică de păstrat legume orĭ stupĭ. – Mold. Pop. zămnic. În Munt. vest boșcă. V. ĭestic, celar, gherghir.
9. [MDA2] zămnic sn vz zemnic
10. [MDA2] zâmnic sn vz zemnic
11. [MDA2] zemnică sf vz zemnic
12. [MDA2] zimnic sn vz zemnic
13. [CADE] ❍ZĂMNIC 👉 ZEMNIC.
14. [Scriban] zămnic, V. zemnic.
15. [Scriban] zímnic, V. zemnic.
16. [DOOM 3] zemnic (înv., reg.) s. n., pl. zemnice
17. [DOOM 2] zemnic (reg.) s. n., pl. zemnice
18. [DER] ZIMNIC, zimnice, s. n. (Var.) Zemnic. (din bg. zimnik < sl. ziminŭ = de iarnă)
19. [DER] zimnic (-ce), s. n. – Beci, pivniță, magazie. – Var. zemnic, semnic. Bg. zimnik (Tiktin; Conev 80), din sl. ziminŭ „de iarnă”.
20. [Onomastic] ZÉMNIC, b. (17 B III 54); Zimnicea t., subst. zimnic.
21. [DLRLV] ZEMNIC s.n. (ȚR) Bordei (săpat în pămint). Și avea starețul zemnic și ... să rugă [preotul] starețului să-l lase să locuiască într-însul. MĂRGĂRITARE 1691, apud TDRG. Iar și aici ajunge a lăcui într-un zemnic și îngrădit cu un gărdicel. NB, 197. Etimologie:. bg. zemnik. Cf. argea (1), argelaș, hîj, zomoniță.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL