1. [DEX '09] ZAVELCĂ s. f. v. zăvelcă.
2. [MDA2] zavelcă sf vz zăvelcă
3. [DEXI] zavelcă s.f. v. zăvelcă.
4. [CADE] ZAVELCĂ, ZĂVELCĂ, ZUVELCĂ (pl. -ci) sf. Olten. Băn. Trans. 👕 Șorț de pînză, împodobit cu cusături și cu fluturi, ce se poartă în zilele de sărbătoare: de-a lungul prispelor atîrnă, pe culmi... scurteici și zăvelci cusute cu fluturi (VLAH.) [comp. bg. zavěrka].
5. [Șăineanu, ed. VI] zavelcă (zevelcă) f. fotă dublă (în Oltenia). [Tras din slav. ZAVITI, a înfășura].
6. [Scriban] zavélcă, ză- și zu- f., pl. ĭ (bg. zavivka, învălitoare, d. zavivam, învălesc, învălătucesc; vsl. za-viti, a învălătuci). Vest. Prestelcă, pestelcă brodată, fota din ainte. V. vîlnic.
7. [DEX '09] ZĂVELCĂ, zăvelci, s. f. Fiecare dintre cele două fote dreptunghiulare, cu dungi sau brodate cu flori, care se poartă una în față și alta în spate, ca fustă. [Var.: zăvelcă, zovelcă, zivelcă, zuvelcă, zevelcă s. f.] – Cf. bg. zavivka.
8. [DEX '09] ZEVELCĂ s. f. v. zăvelcă.
9. [DEX '09] ZIVELCĂ s. f. v. zăvelcă.
10. [DEX '09] ZOVELCĂ s. f. v. zăvelcă.
11. [DEX '09] ZUVELCĂ s. f. v. zăvelcă.
12. [MDA2] javecă sf vz zăvelcă[1]
13. [MDA2] suvelcă sf vz zăvelcă
14. [MDA2] zăvelcă sf [At: POLIZU / V: (reg) zav~1, zev~, ziv~, zâv~, zov~, zuv~ / S și: suv~ / Pl: ~lci / E: ns cf bg завелца] (Reg) 1 Zodie1 (1). 2 (Csnp) Țesătură țărănească. 3 Bucată de pânză de sac cu care băcițele își înfășoară picioarele atunci când mulg oile. 4 (Îf zuvelcă) Melodie populară nedefinită mai îndeaproape.
15. [MDA2] zâvelcă sf vz zăvelcă
16. [MDA2] zevelcă sf vz zăvelcă
17. [MDA2] zivelcă sf vz zăvelcă
18. [MDA2] zovelcă sf vz zăvelcă
19. [MDA2] zuvelcă sf vz zăvelcă
20. [DEXI] zăvelcă s.f. Fiecare dintre cele două fote dreptunghiulare, decorate cu alesături sau cu broderii, care se poartă una în față și alta în spate, ca fustă. O femeie durdulie, îmbrăcată cu iie și zăvelcă (CA. PETR.). • pl. -ci. și zavelcă, zevelcă s.f. /<bg. завивка.
21. [DEXI] zevelcă s.f. v. zăvelcă.
22. [DEXI] zivelcă s.f. v. zăvelcă.
23. [DEXI] zovelcă s.f. v. zăvelcă.
24. [DEXI] zuvelcă s.f. v. zăvelcă.
25. [CADE] ❍JAVELCĂ – ZĂVELCĂ.
26. [CADE] ❍ZEVELCĂ = ZĂVELCĂ.
27. [CADE] ❍ZUVELCĂ ... 👉 ZĂVELCĂ ...
28. [DEX '98] ZĂVELCĂ, zăvelci, s. f. Fiecare dintre cele două fote dreptunghiulare, cu dungi sau brodate cu flori, care se poartă una în față și alta în spate, ca fustă. [Var.: zavelcă, zevelcă, zivelcă, zovelcă, zuvelcă s. f.] – Cf. bg. zavivka.
29. [DLRLC] ZĂVELCĂ, zăvelci, s. f. Fiecare din cele două fote dreptunghiulare, cu dungi sau brodate cu flori, care se poartă la țară ca fustă. V. fotă. Le ieși înainte, împreună cu soția lui, o femeie durdulie îmbrăcată cu ie și zăvelcă, dar cu maramă de mătase. CAMIL PETRESCU, O. II 176. De-a lungul prispelor atîrnă... cămăși înflorite, scurteici și zăvelci cusute cu fluturi. VLAHUȚĂ, R. P. 64. – Variante: (regional) zevelcă (MACEDONSKI, O. I 10), zivelcă (MAT. FOLK. 442), zuvelcă (ib. 314, TEODORESCU, P. P. 334), zavelcă s. f.
30. [DLRM] ZĂVELCĂ, zăvelci, s. f. Fiecare dintre cele două fote dreptunghiulare, cu dungi sau brodate cu flori, care se poartă una în față și alta în spate. [Var.: zavelcă, zovelcă, zivelcă, zuvelcă s. f.] – Comp. bg. zavivka.
31. [Șăineanu, ed. VI] zevelcă f. V. zavelcă.
32. [Scriban] zăvélcă, V. zavelcă.
33. [Scriban] zuvélcă f. V. zavelcă.
34. [DOOM 3] zăvelcă (pop.) s. f., g.-d. art. zăvelcii; pl. zăvelci
35. [DOOM 2] zăvelcă (pop.) s. f., g.-d. art. zăvelcii; pl. zăvelci
36. [DER] zavelcă (-ci), s. f. – Șorț popular. – Var. zăvelcă, zevelcă, zuvelcă, suvelcă. Origine incertă. Din sl. zaviti „a înfășura” (Cihac, II, 470) sau din bg. zavirka (Tiktin; Rosetti, III, 46), zaverka (Candrea), zavievka (Scriban) este dificil fonetic. După Conev 84, din bg. zavijalka. În Olt. și Trans.
37. [DER] ZĂVELCĂ, zăvelci, s. f. (Olt., Trans.) ~. (din sl. zaviti sau bg. zavirka, zaverka sau bg. zavijalka)
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL