Definiție și ce înseamnă zarzavagiu

1. [DEX '09] ZARZAVAGIU, zarzavagii, s. m. Negustor de zarzavat; grădinar care cultivă zarzavaturi. – Din tc. zerzevatci.

2. [MDA2] zarzavagiu sm [At: PR. DRAM. 257 / Pl: ~ii / E: tc zarzavatçi cf bg зарзаватчия] 1 Negustor de zarzavat Si: (tcî) baccevan, (reg) sârvian. 2 Grădinar care cultivă zarzavaturi.

3. [DEXI] zarzavagiu s.m. Negustor de zarzavaturi; grădinar care cultivă zarzavaturi. Nu știu... decît atît cît înțeleg din strigătele zarzavagiilor ce trec pe stradă (E. LOV.). • pl. -gii. /<tc. zarzavatçi.

4. [CADE] ZARZAVAGIU sm. ⚚ Precupeț, negustor de zarzavaturi: un socru avea doi gineri, unul cărămidar și altul ~ (CAR.) [tc. zarzavatğy].

5. [DEX '98] ZARZAVAGIU, zarzavagii, s. m. Negustor de zarzavat; grădinar care cultivă zarzavaturi. – Din tc. zerzevatçi.

6. [DLRLC] ZARZAVAGIU, zarzavagii, s. m. Negustor de zarzavat; grădinar care cultivă zarzavaturi. Pleca diminețile în piață și se plimba prin hală, pe la pescari și printre zarzavagii. SLAVICI, N. I 253.

7. [DLRM] ZARZAVAGIU, zarzavagii, s. m. Negustor de zarzavat; grădinar care cultivă zarzavaturi. – Tc. zerzavatçi.

8. [DCR2] zarzavagiu s. m. 1991 (arg.) Persoană care se îndeletnicește cu schimbarea dolarilor v. zarzavat

9. [Șăineanu, ed. VI] zarzavagiu m. precupeț de legume. [Turc. ZARZAVATDJY].

10. [Scriban] zarzavagíŭ m. (turc. zarzavatcy). Cultivator saŭ vînzător de zarzavat. – Fem. -gĭoaĭcă, pl. e.

11. [DOOM 3] zarzavagiu s. m., art. zarzavagiul; pl. zarzavagii, art. zarzavagiii (desp. gi-ii)

12. [DOOM 2] zarzavagiu s. m., art. zarzavagiul; pl. zarzavagii, art. zarzavagiii (-gi-ii)

13. [Argou] zarzavagiu, zarzavagii s. m. 1. hoț de mărunțișuri, găinar. 2. om naiv / credul.

Sursă: DEX online sub licență GNU GPL

Alte articole interesante...

1. [Șăineanu, ed. VI] țigănească f. 1. un fel de horă țărănească luată dela țigani; […]
1. [DEX '09] ȚIGĂNEL, țiganei, s. m. (Reg.) Țigănuș. – Țigan + suf. -el. 2. […]
1. [MDA2] țigănete sm [At: SADOVEANU, O. XVII, 188 / Pl: ? / E: țigan […]
1. [DEX '09] ȚIGĂNEȘTE adv. Ca țiganii; în limba țigănească. – Țigan + suf. -ește. […]
1. [DEX '09] ȚIGĂNI, țigănesc, vb. IV. Refl. A insista mult pentru a obține ceva; […]
1. [MDA2] țigănică sms [At: VISSARION, B. 115 / Pl: ? / E: țigan + […]
1. [DEX '09] ȚIGĂNIE, (2, 3) țigănii, s. f. 1. Totalitatea țiganilor care trăiesc în […]
1. [DEX '09] ȚIGĂNIME s. f. Țigănie (1). – Țigan + suf. -ime. 2. [MDA2] […]
Copyright 2026 © Explicativ.ro