1. [MDA2] ucigătură [At: MUȘTE, LET. III, 18/32 / Pl: ~ri / E: ucig (prezentul indicativ al lui ucide) + -ătură] (Înv) 1 Omor (1). 2 Lovitură foarte puternică. 3 Bătaie cruntă.
2. [CADE] ‡UCIGĂTURĂ (pl. -turi) sf. 1 Ucidere, omor ¶ 2 = UCISĂTURĂ: nu se poate nici cu scrisoarea, nici cu limba a povesti caznele și ucigăturile lor de Tătari (MUST.) [ucide].
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL