Ascuţit ≠ bont, obtuz, teşit, tocit
A ascuţi ≠ a tunchi
A (se) ascuţi ≠ a (se) toci, a (se) tîmpi, a (se) tunchi
ASCUŢÍT s. v. ascuţiş, lamă, limbă, tăiş.
ASCUŢÍT adj. v. ager, chinuitor, clarvăzător, intens, iscoditor, observator, pătrunzător, perspicace, puternic, scormonitor, scrutător, sfredelitor, străbătător, străpungător, subtil, violent, viu.
ASCUŢÍT adj. 1. tăios, (înv. şi reg.) tăietor, (înv.) ager, sâmcelat, sâmcelos. (Sabie ~.) 2. înţepător. (Vârf ~.) 3. ţuguiat, (reg.) vârfuit. (O culme ~.) 4. v. piţigăiat. 5. v. acut. 6. v. strident. 7. acut, adânc, intens, mare, pătrunzător, profund, puternic, violent, viu. (O durere ~.)
ASCUŢÍ vb. v. adânci, ageri, agrava, amplifica, creşte, intensifica, inventa, îndârji, înteţi, mări, născoci, plăsmui, scorni, spori, ticlui.
ASCUŢÍ vb. 1. (Mold. şi Transilv.) a toci. (~ cuţitul la tocilă.) 2. a trage. (~ coasa pe cute.) 3. v. piţigăia.