Accentuat ≠ neaccentuat
ACCENTUÁT adj. 1. tonic. (Vocală ~; silabă ~.) 2. evidenţiat, întărit, marcat, reliefat, subliniat, (livr.) potenţat. (Semnificaţii ~.) 3. v. proeminent. 4. v. evident.
ACCENTUÁ vb. 1. a evidenţia, a întări, a marca, a puncta, a releva, a reliefa, a sublinia, (livr.) a învedera, a potenţa. (A ~ calităţile lucrării.) 2. v. insista. 3. a se amplifica, a creşte, a se intensifica, a se întări, a se înteţi, a se mări, a spori.