Definiție și ce înseamnă onorabilitate

1. [DEX '09] ONORABILITATE s. f. Calitatea de a fi onorabil; cinste. – Din fr. honorabilité.

2. [MDA2] onorabilitate sf [At: GHICA, S. 144 / E: fr honorabilité, lat honorabilitas, -atis] (Rar) 1 Respectabilitate. 2 Cinste.

3. [CADE] *ONORABILITATE sf. Însușirea persoanei onorabile: cinste.

4. [DEX '98] ONORABILITATE s. f. (Rar) Calitatea de a fi onorabil; cinste. – Din fr. honorabilité.

5. [DLRLC] ONORABILITATE s. f. sg. (Astăzi neobișnuit) Calitatea de a fi onorabil; cinste. Astăzi un om învăluit în onorabilitatea sa poate foarte bine nesocoti acele loviri. GHICA, S. 144.

6. [DN] ONORABILITATE s.f. Calitatea de a fi onorabil; probitate, cinste. [Cf. fr. honorabilité, lat. honorabilitas].

7. [MDN '00] ONORABILITATE s. f. calitatea de a fi onorabil. (< fr. honorabilité, lat. honorabilitas)

8. [Șăineanu, ed. VI] onorabilitate f. caracterul unei persoane onorabile.

9. [Scriban] *onorabilitáte f. (lat. honorabilitas, -átis). Calitatea de a fi onorabil: om de o onorabilitate perfectă.

10. [DOOM 3] onorabilitate s. f., g.-d. art. onorabilității

11. [DOOM 2] onorabilitate s. f., g.-d. art. onorabilității

12. [DLR - tomul X] ONORABILITATE s. f. (Rar) Calitatea de a fi onorabil; cinste. Astăzi un om învăluit în onorabilitatea sa poate foarte bine nesocoti acele loviri. ghica, s. 144. Cred... să vă pot dovedi onorabilitatea și putința de a lua asupra mea grija unei familii. călinescu, c. n. 207. – Din fr. honorabilité, lat. honorabilités, -atis.

Sursă: DEX online sub licență GNU GPL

Alte articole interesante...

1. [MDA2] onomatologic, ~ă a [At: DN3 / Pl: ~ici, ~ice / E: ger onomatologisch] […]
1. [MDA2] onomatologie sf [At: MICU, L. 67/11 / V: (iuz) ~ghie / Pl: ~ii […]
1. [DEX '09] ONOMATOMANIE, onomatomanii, s. f. Revenire obsesivă în memorie a unui cuvânt, a […]
1. [DEX '09] ONOMATOPEE, onomatopee, s. f. Cuvânt care, prin elementele lui sonore, imită sunete, […]
1. [DEX '09] ONOMATOPEIC, -Ă, onomatopeici, -ce, adj. (Despre cuvinte, fraze, versuri etc.) Cu caracter […]
[Scriban] *onomatopéĭe f., pl. eĭ (vgr. onomatopoiĭa, d. ónoma, onómatos, nume, și poiéo, fac; lat. […]
1. [DEX '09] ONOMATOPOETIC, -Ă, onomatopoetici, -ce, adj. (Înv.) Onomatopeic. – Din germ. onomatopoetisch. 2. […]
1. [CADE] OS (pl. oase) sn. 1 🫀 Fie-care din părțile solide ce alcătuesc scheletul […]
Copyright 2026 © Explicativ.ro