Bleg ≠ deştept, căpăţănos, căpos, cuminte, înţelept, isteţ, mintios
BLEGÍ vb. 1. a se moleşi, a se muia, (prin Transilv.) a se bălmăji, (fam.) a se bleojdi, (fig.) a se turti. 2. v. pleoşti.
BLEG adj., s. 1. adj., s. v. prost. 2. adj. indolent, lălâu, moale, molatic, molâu, mototol, (reg.) tofolog, (fig.) băligos, mălăieţ, mămăligos. (O fiinţă ~eagă.) 3. adj. v. clăpăug.