Definiție și ce înseamnă dispersare

1. [DEX '09] DISPERSARE, dispersări, s. f. Acțiunea de a (se) dispersa și rezultatul ei; împrăștiere, răspândire. – V. dispersa.

2. [MDA2] dispersare sf [At: LM / Pl: ~sări / E: dispersa] 1 Împrăștiere. 2 Răspândire. 3 (Chm) Procedeu de obținere a unui sistem coloidal prin fragmentarea unei substanțe în particule cu dimensiuni corespunzătoare particulelor coloidale. 4 (Fig) Descompunere a undelor într-un spectru de unde cu frecvențe diferite. 5 Deplasare organizată a populației, a instituțiilor etc., în timp de război din centrele aglomerate, în regiuni mai ferite.

3. [DLRLC] DISPERSARE, dispersări, s. f. Acțiunea de a (se) dispersa; împrăștiere. Diviziunea socială a muncii presupune dispersarea mijloacelor de producție în mîinile unui mare număr de producători.

4. [DN] DISPERSARE s.f. Acțiunea de a (se) dispersa și rezultatul ei; timpul și locul în care cineva a fost dispersat. [< dispersa].

5. [DEX '09] DISPERSA, dispersez, vb. I. Tranz. și refl. A (se) împrăștia, a (se) răspândi, a (se) risipi în toate părțile. ♦ (Chim.) A realiza o dispersie sau a fi în stare de dispersie. ♦ Refl. (Fiz.; despre unde) A se descompune într-un spectru de unde cu frecvențe diferite. ♦ Tranz. și refl. (În timp de război) A (se) deplasa în chip organizat (populația, instituțiile etc.) din centrele aglomerate, în regiuni mai ferite. – Din fr. disperser.

6. [MDA2] dispersa [At: DDRF / Pzi: ~sez / E: fr disperser] 1 vtr A (se) împrăștia. 2 vtr A (se) răspândi. 3-4 vtr (Chm) A (se) realiza o dispersie. 5 vr (Fiz; d. unde) A se descompune într-un spectru de unde cu frecvențe diferite. 6-7 vtr (În timp de război) A (se) deplasa în chip organizat (populația, instituțiile etc.) din centrele aglomerate, în regiuni mai ferite.

7. [DLRLC] DISPERSA, dispersez, vb. I. Tranz. A împrăștia, a răspîndi, a risipi în toate părțile. ♦ Refl. (Despre unde) A se descompune într-un spectru de unde cu frecvențe diferite. Radiațiile luminoase se dispersează cînd trec printr-o prismă de sticlă. ♦ (În timp de război) A împrăștia în chip organizat populația, instituțiile etc. din centrele aglomerate, care pot constitui un obiectiv de atac (mai ales de bombardament aerian).

8. [DN] DISPERSA vb. I. tr., refl. A (se) împrăștia, a (se) răspîndi (în toate părțile). ♦ tr. A împrăștia organizat populația, instituțiile etc. în timp de război pentru a nu constitui obiective vizibile. [< fr. disperser].

9. [MDN '00] DISPERSA vb. I. tr., refl. a (se) împrăștia, a (se) răspândi. ◊ (chim.) a realiza o dispersie, a se afla în stare de dispersie. II. tr. a împrăștia organizat populația, instituțiile etc. în timp de război, pentru a nu constitui obiective vizibile. ◊ a dispune unitățile militare pe subunități în raioane la distanțe mari, pentru a reduce posibilitățile inamicului de a le nimici. (< fr. disperser)

10. [DOOM 3] dispersare s. f., g.-d. art. dispersării; pl. dispersări

11. [DOOM 2] dispersare s. f., g.-d. art. dispersării; pl. dispersări

12. [DOOM 3] dispersa (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. dispersez, 3 dispersează; conj. prez. 1 sg. să dispersez, 3 să disperseze

13. [DOOM 2] dispersa (a ~) vb., ind. prez. 3 dispersează

14. [DAS] DISPERSARE. Subst. Dispersare, dispersie, împrăștiere, diseminare, răspîndire, risipire, pulverizare, pulverizație (rar). Răsfirare, întindere, răzlețire, extindere, propagare, difuzare, emanație, emanare. Rărire, rărit, rarefiere, rarefacție (rar), afînare, aerare. Destrămare, descompunere, dezmembrare, dislocare. Evaporare, volatilizare, vaporizare, spulberare; revărsare, revărsătură (înv.), prelingere, ieșire din matcă. Forță centrifugă. Adj. Dispersat, împrăștiat, răspîndit, pulverizat, risipit; răsfirat, întins, lățit; rărit, rarefiat, vaporos, afînat, aerat; destrămat, descompus; volatilizat, vaporizat, spulberat; revărsat, ieșit din matcă. Centrifug, centrifugal. Dispersiv; rarefiant. Rarescent (rar), volatil, volatilizabil, evaporabil. Vb. A dispersa, a împrăștia, a disemina, a răspîndi, a risipi, a pulveriza; a difuza, a propaga; a emana, a emite; a rări, a aera, a afîna. A destrăma, a descompune, a dezmembra, a disloca. A se dispersa, a se împrăștia, a se risipi, a se răspîndi, a se răzleți, a se răsfira, a se extinde; a se propaga; a se rări, a se rarefia, a se afîna. A se destrăma, a se descompune, a se dezmembra, a se dezarticula (fig.). A se evapora, a se vaporiza, a se volatiliza, a se spulbera, a se revărsa, a ieși din matcă. Adv. (În mod) dispersat, izolat, răzlețit. V. curgere, descompunere, dispariție, distrugere.

Sursă: DEX online sub licență GNU GPL

Alte articole interesante...

1. [DEX '09] DĂRĂPĂNAT, -Ă, dărăpănați, -te, adj. (Despre construcții) Gata să se dărâme, deteriorat; […]
1. [DEX '09] DĂRĂPĂNĂTOR, -OARE, dărăpănători, -oare, adj. (Rar) Care ruinează, distruge. – Dărăpăna + […]
1. [DEX '09] DĂRĂPĂNĂTURĂ, dărăpănături, s. f. Construcție dărăpănată, în ruină. – Dărăpăna + suf. […]
1. [DEX '09] DERETICA, deretic, vb. I. Intranz. A face ordine și curățenie prin casă. […]
1. [DRAM 2021] dărătúră, dărături, s.f. (reg.) Nuiele care se împletesc pe fuștei, pe urzeală, […]
1. [DEX '09] DESAGĂ, desagi, s. f. Traistă formată din două părți, care se poartă […]
1. [MDA2] dăsagă sf vz desag 2. [CADE] ❍ DĂSAGĂ... 👉 DESAGĂ... 3. [Scriban] dăságă, […]
1. [DEX '09] DĂSCĂLAȘ, ăăscălași, s. m. (Rar) Diminutiv al lui dascăl; dăscălici. – Dascăl […]
Copyright 2026 © Explicativ.ro