Definiție și ce înseamnă dăscălaș

1. [DEX '09] DĂSCĂLAȘ, ăăscălași, s. m. (Rar) Diminutiv al lui dascăl; dăscălici. – Dascăl + suf. -aș.

2. [MDA2] dăscălaș sm [At: HELIADE, O. II, 215 / V: (îrg) dascal~ / Pl: ~i / E: dascăl + -aș] 1-10 (Șhp) Dascăl (1-3, 5,14) (tânăr) Si: dăscălel (1-10), dăscăluț (1-10). (Irn) 11 Învățător (la țară) Si: dăscăleac, dăscălenci, dăscălici. 12 (Mol; Buc) Cântăreț de biserică.

3. [CADE] DĂSCĂLAȘ sm. 🖋 dim. și iron. DASCĂL: acei bieți ~i cari au fost depozitarii limbii și naționalității noastre (I.-GH.).

4. [DEX '98] DĂSCĂLAȘ, dăscălași, s. m. (Peior.) Diminutiv al lui dascăl; dăscălici. – Dascăl + suf. -aș.

5. [DLRLC] DĂSCĂLAȘ, dăscălași, s. m. Diminutiv al lui dascăl. 1. (Depreciativ) v. dascăl (1). (Cu pronunțare regională) Ce au a face cu chestiile aceste de căpitenie micele umbre de mici dascalași? RUSSO, S. 162. 2. v. dascăl (4). Oricum te-i preface Tot nu ți-oi da pace, Că și eu m-oi face Un mic dăscălaș. ALECSANDRI, P. P. 9.

6. [Scriban] dăscăláș m. Fam. Iron. Dascăl neînsemnat, profesoraș, belfer.

7. [MDA2] dascalaș sm vz dăscălaș

8. [DOOM 3] dăscălaș (rar) s. m., pl. dăscălași

9. [DOOM 2] dăscălaș (rar) s. m., pl. dăscălași

Sursă: DEX online sub licență GNU GPL

Alte articole interesante...

1. [DEX '09] DĂRÂMAT, -Ă, dărâmați, -te, adj. 1. Prăbușit, surpat; ruinat; fig. nimicit, distrus. […]
1. [DEX '09] DĂRÂMĂTOR, -OARE, dărâmători, -oare, s. m. și f. (Rar) Persoană care dărâmă. […]
1. [DEX '09] TĂRĂBOI s. n. Gălăgie mare, larmă; zarvă, hărmălaie, tămbălău. – Cf. alb. […]
1. [DEX '09] DĂRĂBUȚ, dărăbuțe, s. n. (Reg.) Diminutiv al lui dărab. – Dărab + […]
1. [DEX '09] DĂRĂCI, dărăcesc, vb. IV. Tranz. A scărmăna, a destrăma, a pieptăna lâna, […]
1. [DEX '09] DĂRĂCIRE, dărăciri, s. f. Acțiunea de a dărăci și rezultatul ei; dărăcit. […]
1. [DEX '09] DĂRĂCIT2, -Ă, dărăciți, -te, adj. (Despre lână, cânepă) Care a fost scărmănat […]
1. [DEX '09] DĂRĂCITOR, -OARE, dărăcitori, -oare, s. m. și f., s. n. 1. S. […]
Copyright 2026 © Explicativ.ro