1. [DEX '09] DĂRĂPĂNĂTOR, -OARE, dărăpănători, -oare, adj. (Rar) Care ruinează, distruge. – Dărăpăna + suf. -ător.
2. [MDA2] dărăpănător, ~oare a [At: DEX2 / Pl: ~i, ~oare / E: dărăpăna + -ător] (Rar) Care ruinează, distruge.
3. [CADE] DĂRĂPĂNĂTOR adj. p. DĂRĂPĂNA. Care dărapănă, aduce stricăciuni, prăpădește, ruinează: un negoț stricăcios și ~ sănătății locuitorilor (I.-GH.).
4. [DLRLC] DĂRĂPĂNĂTOR, -OARE, dărăpănători, -oare, adj. (Neobișnuit) Care cauzează dărăpănare; ruinător, distrugător. (Fig.) Găseam și eu că nu este nici moral, nici uman a permite un negoț stricăcios și dărăpănător sănătății locuitorilor. GHICA, S. 461.
5. [DOOM 3] dărăpănător (înv., reg.) adj. m., pl. dărăpănători; f. sg. și pl. dărăpănătoare
6. [DOOM 2] dărăpănător (rar) adj. m., pl. dărăpănători; f. sg. și pl. dărăpănătoare
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL