Siguranţă ≠ dubiu, incertitudine, îndoială
SIGURÁNŢĂ s. v. adeverinţă, asigurare, chitanţă, dovadă, mărturie, recipisă.
SIGURÁNŢĂ s. 1. apărare, asigurare, pază, protecţie, protejare, securitate. (Măsuri de ~.) 2. (TEHN.) siguranţă în funcţionare = fiabilitate. 3. securitate, (înv.) siguraţie, siguritate. (Un sentiment de ~.) 4. v. convingere. 5. încredere, nădejde. (Pot să am ~ în voi?) 6. fermitate, hotărâre. (Vocea lui capătă mai multă ~.) 7. certitudine, (livr.) infailibilitate. (~ unui remediu.) 8. precizie. (Dovedeşte o mare ~ în probele de tir.)