Senin ≠ înnorat, noros
SENÍN s. v. astâmpăr, linişte, odihnă, pace, repaus, tihnă.
SENÍN adj., s. v. calm.
SENÍN adj., s. 1. adj. albastru, clar, curat, limpede, pur, străveziu, (livr.) limpid, (Transilv.) tistaş, (înv.) seninat, seninos, (fig.) spălat. (Un cer ~.) 2. s. albastru, albăstrime, azur, claritate, limpezime, seninătate, (rar) limpeziş, (înv. şi reg.) seninat, (reg.) vineţie, (Mold. şi Bucov.) sineală, (înv.) senineală. (~ul cerului.) 3. adj. frumos, însorit, (rar) soros, (pop.) sorit. (O zi ~) 4. adj. limpede, luminos. (Zori ~.) 5. adj. frumos, (înv.) seninos. (Nopţi ~.) 6. adj. (livr. fig.) olimpian. (Un spirit ~.)
SENÍN adj. v. lin, liniştit, netulburat, tihnit.
