Sinonime pentru viu

Viu ≠ decedat, defunct, mort, neînsufleţit, pal, palid, răposat, spălăcit, şters, veşted, neviu

A veni ≠ a (se) duce, a pleca

VIU s. v. miez, mijloc, putere, toi.

VIU adj. 1. (înv. şi pop.) trăitor, vieţuitor. (Fiinţe ~.) 2. însufleţit. (Oameni ~ şi oameni morţi.) 3. v. deschis. 4. (pop.) verde. (Plante ~ şi plante uscate.) 5. v. intens. 6. intens, strălucitor, (fig.) aprins. (Culori ~.) 7. puternic, tare, (franţuzism) criant, (fig.) aprins. (O nuanţă ~ a unei culori.) 8. v. chinuitor. 9. v. acut. 10. adânc, intens, mare, profund, puternic. (O impresie, o emoţie ~.) 11. intens, puternic, (fig.) aprins, arzător, fierbinte, înflăcărat, înfocat, pasionat. (O dorinţă ~.) 12. v. vivace. 13. febril, intens, încordat, însufleţit. (Ritm ~ de muncă.) 14. animat, însufleţit. (O discuţie ~.) 15. v. susţinut. 16. v. veşnic. 17. actual, proaspăt. (O amintire mereu ~.) 18. v. expresiv.

VINO-NCOÁCE s. v. sex-appeal.

VENÍ vb. v. angaja, avea, băga, cadra, cădea, cântări, conveni, corespunde, costa, cuveni, decurge, face, fi, intra, încadra, înţelege, învoi, merge, potrivi, preface, proveni, reieşi, reveni, rezulta, schimba, tocmi, transforma, urma, vârî.

VENÍ vb. 1. v. ajunge. 2. v. sosi. 3. v. lua. 4. v. apropia. 5. v. întoarce. 6. v. intra. 7. v. înfăţişa. 8. v. pofti. 9. v. năvăli. 10. v. izvorî. 11. v. face. 12. v. situa. 13. a-i ajunge, (reg.) a-i bate. (Iarba îi ~ până la mijloc.) 14. a ajunge, (reg.) a scăpa. (A ~ la putere.) 15. v. cuprinde. 16. v. năzări. 17. v. surveni. 18. v. deriva. 19. a i se potrivi, (Transilv.) a i se vâji. (Pantoful îi ~.) 20. v. potrivi. 21. v. costa.

OPERĂ VÍE s. v. carenă.

INTUIRE VÍE s. v. intuiţie.

FOC VÍU s. v. zona zoster.

DU-TE-VÍNO s. (pop.) treapăd. (Era un ~ continuu.)

CONTEMPLARE VÍE s. v. intuiţie.

ARGINT-VÍU s. v. hidrargir, mercur.

APĂ VÍE s. v. acid azotic, acid nitric.

Alte sinonime...

Alte articole interesante...

1. [MDA2] uranide sfp [At: DC / E: fr ouranides] Familie de elemente chimice, cuprinzând […]
1. [DEX '09] URANIFER, -Ă, uraniferi, -e, adj. (Despre minereuri și roci) Care conține uraniu. […]
1. [DEX '09] URANINIT s. n. (Min.) Pehblendă. – Din fr. uraninite. 2. [MDA2] uraninit […]
1. [DEX '09] URANINĂ, uranine, s. f. Substanță colorantă întrebuințată ca sensibilizator în tehnica fotografică. […]
1. [DEX '09] URANISC s. n. (Rar) Baldachin. [Var.: oranist s. n.] – Din ngr. […]
1. [DEX '09] URANISM s. n. (Med.) Pederastie. – Din fr. uranisme. 2. [MDA2] uranism […]
1. [MDA2] uranist1 sm [At: DN2 / Pl: ~iști / E: fr uraniste] Bărbat care […]
1. [DEX '09] URANIT s. n. (Chim.) Amestec natural al oxizilor de uraniu. – Din […]
Copyright 2022 © Explicativ.ro