Urmaş ≠ predecesor
URMÁŞ s. 1. coborâtor, descendent, odraslă, progenitură, scoborâtor, viţă, vlăstar, (pop. şi fam.) prăsilă, (înv. şi reg.) rămăşiţă, (prin Transilv.) porodiţă, (înv.) mărădic, rod, sămânţă, seminţenie, seminţie, următor. (~ de domn.) 2. (la pl.) v. posteritate. 3. v. moştenitor. 4. succesor. (~ la tron.) 5. v. continuator.
