BĂTĂTORÍT adj. 1. bătucit, bătut, îndesat. (Pământ ~ cu tăvălugul.) 2. întărit, înţelenit, învârtoşat. (Pământ ~.) 3. v. circulat.
BĂTĂTORÍ vb. 1. a bate, a bătuci, a îndesa, a presa, (pop.) a pisa, (reg.) a dricui, a tăpşi, a zbătuci, (Transilv.) a dripi, (fam.) a pisăgi. (A ~ pământul, zăpada.) 2. a se întări, a se înţeleni, a se învârtoşa. (Pământul s-a ~.)