Afirmare ≠ negare
A afirma ≠ a contesta, a infirma, a nega, a tăgădui, a denega
AFIRMÁRE s. v. manifestare.
AFIRMÁ vb. 1. a declara, a mărturisi, a relata, a spune, a zice, (pop.) a cuvânta, (înv.) a mărturi. (~ următoarele ...) 2. a se auzi, a se spune, a se şopti, a se vorbi, a se zice, a se zvoni, (înv. şi reg.) a (se) suna, (reg.) a se slomni. (Se ~ că a plecat.) 3. v. manifesta. 4. v. susţine. 5. a se evidenţia, a se impune, a se remarca. (S-a ~ repede în cinematografie.)
