1. [DEX '09] ORIȘICINE pron. nehot. (Pop.) Oricine. – Ori + și + cine.
2. [MDA2] orișicine pnh [At: CARAGIALE, O. VII, 135 / G-D: ~icui / E: ori + și + cine] 1-5 (Îvp) Oricine (1-5).
3. [DEX '98] ORIȘICINE pron. nehot. Oricine. – Ori + și + cine.
4. [DLRLC] ORIȘICINE pron. nehot. Oricine. Umbla fără hodină... Prin munții sîlhui, In casa orișicui. BENIUC, V. 155.
5. [CADE] ORI-CINE, ORI-ȘI-CINE pron. nedef. Cine vrei, cine o fi, indiferent cine: ori-cine den plugari, de va intra în pămîntul altuia, de-l va ara (PRV.-MB.) [ori3 (+și) + cine].
6. [Scriban] órĭ-cíne, órĭ-cé pron. indefinit (orĭ și cine, orĭ și ce. P. accent, vezĭ la orĭ-care). Nu importă cine, nu importă ce. – Și orĭ-și-cine, orĭ-și-ce.
7. [DOOM 3] orișicine (pop.) (desp. ori-) pr., g.-d. orișicui
8. [DOOM 2] orișicine (pop.) (ori-) pr., g.-d. orișicui
9. [MDO] orișicine
10. [IVO-III] orișicine, -cui gen.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL