1. [DEX '09] NEMÂNCARE s. f. Faptul de a nu mânca, de a nu fi mâncat; p. ext. foame. – Pref. ne- + mâncare.
2. [MDA2] nemâncare sf [At: MINEIUL (1776), 91r1/6 / Pl: ~cări / E: ne- + mâncare] 1 Abținere de la mâncare. 2 Foame. 3 (Înv; spc) Post.
3. [DEX '98] NEMÂNCARE s. f. Faptul de a nu mânca, de a nu fi mâncat; p. ext. foame. – Ne- + mâncare.
4. [DLRLC] NEMÎNCARE s. f. Faptul de a nu mînca sau de a nu fi mîncat; flămînzire, foame. Era sleit... de nesomn, de nemîncare și de harța asta pe viață și pe moarte în care trăia. POPA, V. 81. Să calc pe urmele tale... Leșinat de nemîncare. TEODORESCU, P. P. 307.
5. [DOOM 3] nemâncare s. f., g.-d. art. nemâncării
6. [DOOM 2] nemâncare s. f., g.-d. art. nemâncării
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL