1. [MDA2] năcleios, ~oasă a vz năclăios
2. [DLRLC] NĂCLEIOS, -OASĂ adj. v. năclăios.
3. [Scriban] năcleiós, -oásă adj. (din năclăĭesc și cleĭos). Munt. Rar. Cleĭos, lipicĭos: noroĭ năcleĭos.
4. [DEX '09] NĂCLĂIOS, -OASĂ, năclăioși, -oase, adj. Năclăit. [Pr.: -clă-ios] – Năclăi + suf. -os.
5. [MDA2] năclădos, ~oasă a vz năclăios
6. [MDA2] năclăios, ~oasă a [At: ODOBESCU, S. I, 147 / P: ~clă-ios / V: (reg) ~ădos, ~clei~ / Pl: ~oși, ~oase / E: năclăi + -os] (Rar) Năclăit (1).
7. [CADE] NĂCLĂIOS, NĂCLEIOS adj. Năclăit, lipicios, cleios: rîul, cu apele sale galbine, curge pe o matcă de lut năcleios (ODOB.) [năclăi + cleios].
8. [DEX '98] NĂCLĂIOS, -OASĂ, năclăioși, -oase, adj. (Rar) Năclăit. [Pr.: -clă-ios] – Năclăi + suf. -os.
9. [DLRLC] NĂCLĂIOS, -OASĂ, năclăioși, -oase, adj. (Rar) Năclăit. (Atestat în forma năcleios) Rîul cu apele sale galbine curge pe o matcă de lut năcleios. ODOBESCU, S. I 147. – Variantă: năcleios, -oasă adj.
10. [Șăineanu, ed. VI] năclăios a. lipicios, murdar: o matcă de lut năclăios OD.
11. [DOOM 3] năclăios (desp. nă-clă-) adj. m., pl. năclăioși; f. năclăioasă, pl. năclăioase
12. [DOOM 2] năclăios (nă-clă-) adj. m., pl. năclăioși; f. năclăioasă, pl. năclăioase
13. [DLR - tomul X] NĂCLĂIOS, -OASĂ adj. Lipicios, unsuros, cleios; murdar (1). Rîul, cu apele sale galbine, curge pe o matcă de lut năcleios. odobescu, s. i, 147. Printre ei se aflau chiar țigani lăieți, cu părul năclăios și lung. călinescu, s. 177. Pîne năclăioasă. gr. băn. – pl.: năclăioși, -oase. – Și: (regional) năclădos, -oasă (gr. băn.), năcleios, -oasă adj. – Năclăi + suf. -os.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL