1. [MDA2] năbăsăditor, ~oare a [At: ALR I, 1573/298 / Pl: ~i, ~oare / E: ne- + băsădi + -tor] (Reg) 1 Tăcut. 2 Morocănos.
2. [DAR] năbăsăditor, năbăsăditoare, adj. (reg.) tăcut, morocănos.
3. [DLR - tomul X] NĂBĂSĂDITOR, -OĂRE adj. (Regional) Tăcut, morocănos (Cosniciu de Jos-Șimleu Silvaniei). alr i 1 573/298. Om năbăsăditor. ib. – pl.: năbăsăditori, -oare. – pref. ne- + băsădi + suf. -tor.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL