Definiție și ce înseamnă mesagerie

1. [DEX '09] MESAGERIE, mesagerii, s. f. 1. Oficiu, întreprindere, local de unde se expediază mărfurile sau (în trecut) de unde plecau diverse mijloace de transport pentru călători. 2. Sistem de transport al mărfurilor sau (în trecut) al călătorilor, cu trenul, vaporul sau autocamionul, organizat de o mesagerie (1). – Din fr. messagerie, it. messaggeria.

2. [MDA2] mesagerie sf [At: NEGULICI / Pl: ~ii / E: fr messagerie, it messaggeria] 1 (Înv) Îndeletnicire a mesagerului (1). 2 (Înv) Însărcinare pe care o îndeplinea mesagerul (1). 3 Oficiu, întreprindere, local de unde se expediază mărfuri sau de unde plecau, în trecut, diverse mijloace de transport pentru călători. 4 (Rar) Mijloc de transport, vagon de cale ferată, mașină, în trecut trăsură, folosit de o mesagerie (3). 5 Sistem de transport al mărfurilor sau, în trecut, al călătorilor, organizat de o mesagerie (3). 6 (Nob) Mesaj (2).

3. [DLRLC] MESAGERIE, mesagerii, s. f. Sistem de transport rapid al mărfurilor pe calea ferată, în vagoane atașate trenurilor de călători; oficiul, localul sau biroul de unde se dirijează expedierea; vagonul cu care se face transportul. Ca să poată ajunge în fața mesageriilor, trebuia acum să-nconjoare mult. CAMILAR, N. II 211.

4. [DN] MESAGERIE s.f. Transportarea rapidă a mărfurilor în vagoane speciale, atașate trenurilor de călători. ♦ Oficiu de expediere a pachetelor, a mărfurilor. ♦ Vagon pentru transportul rapid de mărfuri, de pachete etc. [Gen. -iei. / < fr. messagerie, it. messaggeria].

5. [MDN '00] MESAGERIE s. f. sistem de transport rapid al mărfurilor, cu trenul, în vagoane speciale, cu vaporul sau autocamionul. ◊ oficiu de expediere a pachetelor, a mărfurilor. (< fr. messagerie, it. messaggeria)

6. [Șăineanu, ed. VI] mesagerie f. 1. stabiliment de trăsuri pentru transportul călătorilor sau al mărfurilor; 2. trăsurile întrebuințate la acest serviciu.

7. [Scriban] *mesageríe f. (fr. messagerie). Serviciŭ de trăsurĭ, trenurĭ, vapoare p. transportu mărfurilor și călătorilor. Transport rápid, trimitere rápidă.

8. [DOOM 3] mesagerie s. f., art. mesageria, g.-d. art. mesageriei; pl. mesagerii, art. mesageriile (desp. -ri-i-)

9. [DOOM 2] mesagerie s. f., art. mesageria, g.-d. art. mesageriei; pl. mesagerii, art. mesageriile

10. [DLR] MESAGERIE s. f. 1. (Învechit) Îndeletnicire a mesagerului, însărcinare pe care o îndeplinea mesagerul. Cf. NEGULICI, COSTINESCU. 2. Oficiu, întreprindere, local de unde se expediază mărfuri sau (în trecut) de unde plecau diverse mijloace de transport pentru călători. Cf. NEGULICI, LM. Ca să poată ajunge în fața mesageriilor, trebuia acum să-nconjoare mult. CAMILAR, N. II, 211. 3. (Rar) Mijloc de transport (vagon de cale ferată, mașină, în trecut trăsură, poștalion) folosit de o mesagerie (2). Cf. NEGULICI, COSTINESCU. 4. Sistem de transport al mărfurilor sau (în trecut) al călătorilor, organizat de o mesagerie (2). DICȚ. 5. (Neobișnuit) Mesaj (2). Primește misterioase mesagerii. ap. IORDAN, L. R. A. 481. – Pl.: mesagerii. – Din fr. messagerie, it. messaggeria.

Sursă: DEX online sub licență GNU GPL

Alte articole interesante...

1. [MDA2] merindar1 sm [At: LM / V: ~iu / Pl: ~i / E: merinde […]
1. [DEX '09] MERINDARE, merindări, s. f. (Reg.) Ștergar în care se învelesc la țară […]
1. [DEX '09] MERINDEAȚĂ, merindețe, s. f. (Reg.) Merindare. – Merinde + suf. -eață. 2. […]
1. [MDA2] merindăriță sf [At: MARIAN, Î. 293 / Pl: ~țe / E: merindar2 + […]
1. [DEX '09] MERENG, merenguri, s. n. Prăjitură preparată din albuș de ou bătut cu […]
1. [DEX '09] MERINOS s. n., adj. invar. 1. S. n. Rasă de oi cu […]
1. [DEX '09] MERINOZA, merinozez, vb. I. Tranz. A ameliora caracterele raselor de oi prin […]
1. [DEX '09] MERINOZARE, merinozări, s. f. Acțiunea de a merinoza și rezultatul ei. – […]
Copyright 2026 © Explicativ.ro