1. [DEX '09] DECONSILIA, deconsiliez, vb. I. Tranz. A sfătui pe cineva să nu facă un anumit lucru. [Pr.: -li-a] – Din fr. déconseiller (prin apropiere de consiliu).
2. [MDA2] deconsilia vt [At: DEX / P: ~li-a / Pzi: ~iez / E: ctm fr déconseiller + consiliu] A sfătui pe cineva să nu facă un anumit lucru.
3. [CADE] * DECONSILIA (-iliez) vb. tr. A desfătui, a sfătui să nu facă ceva [fr.].
4. [DEX '98] DECONSILIA, deconsiliez, vb. I. Tranz. A sfătui pe cineva să nu facă un anumit lucru. [Pr.: -li-a] – Din fr. déconseiller, prin apropiere de consiliu.
5. [DN] DECONSILIA vb. I. tr. A sfătui pe cineva să nu facă un anumit lucru. [Pron. -li-a, p. i. 3,6 -iază, ger. -iind. / cf. fr. déconseiller].
6. [MDN '00] DECONSILIA vb. tr. a sfătui pe cineva să nu facă ceva. (< fr. déconseiller)
7. [MDA2] disconsilia v vz deconsilia
8. [Scriban] *deconsiliéz v. tr. (fr. déconseiller). Desfătuĭesc. – Se poate zice și desc- și disc-.
9. [Scriban] * disconsiliéz V. deconsiliez.
10. [DOOM 3] deconsilia (a ~) (desp. -li-a) vb., ind. prez. 1 sg. deconsiliez (desp. -li-ez), 3 deconsiliază, 1 pl. deconsiliem; conj. prez. 1 sg. să deconsiliez, 3 să deconsilieze; ger. deconsiliind (desp. -li-ind)
11. [DOOM 2] deconsilia (a ~) (-li-a) vb., ind. prez. 3 deconsiliază, 1 pl. deconsiliem (-li-em); conj. prez. 3 să deconsilieze; ger. deconsiliind (-li-ind)
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL