Definiție și ce înseamnă cărăuiu

1. [CADE] CĂRĂUIU adj. familiar 1 Amețit de vin, pe jumătate beat, cherchelit ¶ 2 Țicnit, căruia-i lipsește o doagă.

2. [Șăineanu, ed. VI] cărăuiu a. pe jumătate beat: cărăuiu pe drum când vine PANN. [Poate în loc de cărăruiu: care umblă pe două cărări].

Sursă: DEX online sub licență GNU GPL

Alte articole interesante...

1. [DEX '09] CĂRĂRUȘĂ, cărărușe, s. f. Cărăruie. – Cărare + suf. -ușă. 2. [MDA2] […]
1. [MDA2] cărăruță sf [At: HODOȘ, P. P. 69 / Pl: ~țe / E: cărare […]
1. [MDA2] cărătenie sf [At: CADE / Pl: ~ii / E: nct] (Reg) 1-2 (Îe) […]
1. [MDA2] cărător, ~oare [At: BIBLIA (1688), 309 / Pl: ~i, ~oare / E: căra […]
1. [DEX '09] CĂRĂTOR, cărători, s. m. Persoană care cară ceva; spec. hamal. – Căra […]
1. [DEX '09] CĂRĂTURĂ, cărături, s. f. Acțiunea de a căra; transport. ♦ (Concr.) Cantitate […]
1. [MDA2] cărăui1 vtr [At: DA / V: ~ărui / Pzi: ~esc / E: cărăui2] […]
1. [DEX '09] CĂRĂUȘ, cărăuși, s. m. 1. Căruțaș. 2. (Art.) Numele unei stele mici […]
Copyright 2026 © Explicativ.ro