1. [CADE] CĂRĂUIU adj. familiar 1 Amețit de vin, pe jumătate beat, cherchelit ¶ 2 Țicnit, căruia-i lipsește o doagă.
2. [Șăineanu, ed. VI] cărăuiu a. pe jumătate beat: cărăuiu pe drum când vine PANN. [Poate în loc de cărăruiu: care umblă pe două cărări].
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL