"Plenitudine" se refera la o stare de satisfactie, de multumire si de implinire. Este utilizat si in sens religios, fiind definit ca sentiment de constientizare a prezentei divine in viata oamenilor. In acest sens, termenul poate fi folosit pentru a descrie sentimentul de devotament fata de ceva mai presus de oameni. Cu alte cuvinte, plenitudinea se refera la simtul de fericire si implinire in fata divinitatii si inseamna ceva precum "parcurgerea unui ciclu complet de impliniri spirituale".

Exemple de folosire a termenului "plenitudine":

• Dupa ce am petrecut o zi intreaga meditand, simteam o plenitudine profunda in sufletul meu.
• De-a lungul ultimelor saptamani m-am straduit sa asimilez principiile spirituale la care am fost initiat si simt acum o stare de plenitudine interioara.
• Incarnandu-si iubirea si lumina, se afla intr-o stare de plenitudine.
• Religia l-a ajutat pe David sa descopere o plenitudine dincolo de judecati morale.