Diferența dintre accidentul vascular cerebral (AVC) ischemic și cel hemoragic constă în mecanismul prin care acestea apar, cauzele, tratamentul și riscurile asociate fiecărui tip. AVC ischemic apare atunci când fluxul de sânge către o parte a creierului este blocat, de obicei din cauza unui cheag, ceea ce provoacă o lipsă de oxigen în țesuturile cerebrale și duce la moartea celulelor din zona afectată. AVC hemoragic se declanșează printr-o ruptură a unui vas de sânge din creier, determinând acumularea de sânge în țesutul cerebral și provocând leziuni din cauza presiunii crescute. Deși ambele tipuri de AVC au consecințe severe asupra funcției cerebrale, ele diferă semnificativ în ceea ce privește tratamentul și prevenția.

1. Mecanismul de apariție și cauzele

• AVC ischemic este cel mai comun tip de accident vascular cerebral, reprezentând aproximativ 80-85% din cazuri. Acesta apare atunci când un cheag de sânge (trombus) sau o placă de colesterol obstrucționează o arteră care alimentează creierul, blocând fluxul sanguin și provocând ischemie cerebrală, adică privarea de oxigen a țesuturilor din zona afectată. Fără oxigen și nutrienți, celulele nervoase din zona respectivă încep să moară, provocând simptomele specifice de AVC. Factorii de risc majori pentru AVC-ul ischemic includ hipertensiunea arterială, hipercolesterolemia, diabetul, fumatul și stilul de viață sedentar, care cresc riscul de formare a cheagurilor.
• AVC hemoragic apare în urma ruperii unui vas de sânge din creier, provocând o hemoragie intracerebrală sau subarahnoidiană (în spațiul dintre creier și craniu). Această sângerare bruscă crește presiunea intracraniană, afectând funcționarea normală a creierului și provocând leziuni directe la nivelul celulelor cerebrale. Cauzele principale ale AVC-ului hemoragic includ hipertensiunea necontrolată, malformațiile vasculare (cum ar fi anevrismele și malformațiile arterio-venoase), tulburările de coagulare, traumatismele craniene și utilizarea excesivă a anticoagulantelor. Această formă de AVC este mai puțin frecventă, dar este mai periculoasă și are o rată de mortalitate mai ridicată.

2. Simptomele și manifestările clinice

• AVC ischemic se manifestă prin simptomele clasice ale accidentului vascular cerebral, care apar de obicei brusc. Acestea includ slăbiciunea sau amorțirea bruscă a unei părți a feței, brațelor sau picioarelor, în special pe o singură parte a corpului; dificultăți de vorbire (afazie); confuzie; tulburări de vedere la unul sau ambii ochi; amețeală, pierderea echilibrului sau coordonării; și, uneori, cefalee. Simptomele unui AVC ischemic pot varia în funcție de zona creierului afectată, iar manifestările sunt cauzate de lipsa de oxigen în anumite arii ale creierului care controlează funcțiile respective.
• AVC hemoragic prezintă simptome similare cu cele ale AVC-ului ischemic, dar acestea sunt, de obicei, însoțite de o cefalee intensă și bruscă, descrisă ca „cea mai puternică durere de cap din viață”, vărsături, rigiditate a gâtului și pierderea conștienței. Simptomele AVC-ului hemoragic apar din cauza sângerării și a presiunii crescute în interiorul craniului, care provoacă compresia țesuturilor cerebrale. Hemoragiile extinse pot duce la coma pacientului, iar gravitatea simptomelor este determinată de localizarea și amploarea sângerării.

3. Diagnosticul și metodele de investigație

• AVC ischemic este diagnosticat prin imagistică cerebrală, în special prin tomografie computerizată (CT) și imagistică prin rezonanță magnetică (RMN), pentru a identifica zona afectată și a confirma blocajul arterial. Testele suplimentare, cum ar fi angiografia cerebrală sau ecografia Doppler a arterelor carotide, pot fi utilizate pentru a vizualiza fluxul sanguin și a localiza obstrucția. Diagnosticul precoce este esențial, deoarece tratamentul AVC-ului ischemic este eficient doar dacă este administrat rapid după debutul simptomelor.
• AVC hemoragic este, de asemenea, diagnosticat prin tomografie computerizată (CT) și imagistică prin rezonanță magnetică (RMN), care evidențiază prezența și amploarea hemoragiei. În unele cazuri, este necesară o angiografie cerebrală pentru a identifica sursa sângerării și a evalua anomaliile vasculare. Diagnosticul precis este vital, deoarece tratamentul este diferit față de AVC-ul ischemic, iar intervențiile de urgență trebuie efectuate cu rapiditate pentru a reduce presiunea intracraniană.

4. Tratamentul și intervențiile terapeutice

• AVC ischemic beneficiază de tratament prin administrarea de trombolitice, care dizolvă cheagul de sânge și restabilesc fluxul sanguin în creier. Acest tratament trebuie inițiat în primele 3-4,5 ore de la debutul simptomelor pentru a fi eficient. Alte intervenții includ trombectomia mecanică, o procedură prin care cheagul este îndepărtat mecanic din arterele cerebrale afectate. Pacienții cu AVC ischemic primesc adesea și medicamente anticoagulante pentru a preveni formarea de noi cheaguri. Reabilitarea post-AVC este necesară pentru a îmbunătăți funcțiile afectate și poate include fizioterapie, logopedie și terapie ocupațională.
• AVC hemoragic necesită o abordare diferită, deoarece tromboliticele și anticoagulantele sunt contraindicate, putând agrava hemoragia. Tratamentul pentru AVC hemoragic se axează pe stabilizarea pacientului, scăderea presiunii intracraniene și controlul tensiunii arteriale. În cazurile severe, poate fi necesară o intervenție chirurgicală pentru a îndepărta sângele acumulat și a reduce presiunea asupra creierului, sau pentru a repara un vas de sânge rupt. Tratamentul de urgență poate include, de asemenea, administrarea de medicamente pentru reducerea edemului cerebral și pentru controlul hemoragiei.

5. Riscurile și prognosticul

• AVC ischemic are un prognostic mai favorabil decât AVC-ul hemoragic, însă riscurile de recurență și complicații rămân semnificative. Recuperarea depinde de promptitudinea intervenției și de amploarea zonei afectate. Factorii precum vârsta, starea de sănătate generală și complicațiile secundare influențează prognosticul. Deși mulți pacienți recuperează parțial sau total funcțiile pierdute, există riscul de recidivă, de apariție a paraliziilor și a dificultăților de vorbire sau mobilitate.
• AVC hemoragic are un prognostic mai sever, rata de mortalitate fiind mai mare, iar riscul de complicații pe termen lung este ridicat. Hemoragia poate produce leziuni cerebrale ireversibile, iar pacienții au nevoie de o perioadă lungă de recuperare. Riscul de sechele permanente este ridicat, mai ales în cazurile în care hemoragia este extinsă sau afectează regiunile critice ale creierului. Cu toate acestea, o intervenție promptă poate reduce riscul de mortalitate și poate îmbunătăți șansele de recuperare.

6. Prevenția și controlul factorilor de risc

• AVC ischemic poate fi prevenit prin gestionarea factorilor de risc, cum ar fi hipertensiunea arterială, colesterolul ridicat, diabetul, obezitatea și fumatul. Adoptarea unui stil de viață sănătos, cu o dietă echilibrată și activitate fizică regulată, contribuie semnificativ la reducerea riscului de AVC ischemic. Medicamentele antiplachetare și anticoagulante sunt recomandate pentru persoanele cu risc ridicat de formare a cheagurilor de sânge.
• AVC hemoragic poate fi prevenit prin monitorizarea și controlul tensiunii arteriale, evitarea consumului excesiv de alcool și prevenirea traumelor craniene. Persoanele cu anevrisme cerebrale cunoscute pot beneficia de monitorizare și tratament preventiv pentru a reduce riscul de ruptură. De asemenea, utilizarea corectă și sub supraveghere medicală a medicamentelor anticoagulante este esențială, deoarece acestea pot crește riscul de hemoragie în cazul unui dezechilibru al dozelor.

Deși AVC-ul ischemic și AVC-ul hemoragic afectează ambele funcțiile cerebrale, diferențele lor în ceea ce privește mecanismul de apariție, simptomele, tratamentul și riscurile asociate sunt fundamentale. AVC-ul ischemic este cauzat de obstrucția unui vas de sânge și poate fi tratat cu trombolitice și anticoagulante, în timp ce AVC-ul hemoragic implică o sângerare internă și necesită intervenții de reducere a presiunii și uneori chirurgicale. Prevenția ambelor tipuri de AVC depinde de gestionarea atentă a factorilor de risc și de adoptarea unui stil de viață sănătos, cu o monitorizare regulată a stării de sănătate.