Definitii

1. [DEX '09] CONVIEȚUIRE, conviețuiri, s. f. Faptul de a conviețui; coabitare. – V. conviețui. […]
1. [DEX '09] CONVIEȚUITOR, -OARE, conviețuitori, -oare, adj. (Adesea substantivat) Care trăiește în același loc […]
1. [DEX '09] CONVINGERE, convingeri, s. f. Acțiunea de a (se) convinge; convicțiune. ♦ Părere […]
1. [DEX '09] CONVINGĂTOR, -OARE, convingători, -oare, adj. (Despre fapte, argumente etc.) Care convinge; concludent. […]
1. [DEX '09] CONVINS, -Ă, convinși, -se, adj. Care a dobândit o convingere, care are […]
1. [DEX '09] CONVIV, -Ă, convivi, -e, s. m. și f. (Rar la f.; livr.) […]
1. [DEX '09] CONVIVIAL, -Ă, conviviali, -e, adj. 1. Care ține de conviv, referitor la […]
[MDN '00] CONVIVIALITATE s. f. opțiune pentru mese care reunesc mai mulți convivi; (p. ext.) […]
1. [DEX '09] CONVOCABIL, -Ă, convocabili, -e, adj. Care poate fi convocat. – Din fr. […]
1. [MDA2] convocat, ~ă a [At: (a. 1817) URICARIUL IV, 308/5/ Pl: ~ați, ~e / […]
1. [DEX '09] CONVOCATOR, -OARE, convocatori, -oare, adj., s. n. 1. Adj. Care convoacă. 2. […]
1. [DEX '09] CONVOCAȚIUNE, convocațiuni, s. f. (Înv.) Convocare. [Pr.: -ți-u-] – Din fr. convocation, […]
1. [DEX '09] CONVOCAȚIUNE, convocațiuni, s. f. (Înv.) Convocare. [Pr.: -ți-u-] – Din fr. convocation, […]
1. [DEX '09] CONVOI, convoaie, s. n. Grup, șir de vehicule (care transportă materiale, trupe […]
[MDN '00] CONVOIAJ s. n. 1. (mil.) dirijare de avioane noi pe teatrele de operații. […]
1. [DEX '09] CONVOLUT2, -Ă, convoluți, -te, adj. (Despre organe) Răsucit în formă de cornet. […]
1. [DN] CONVOLUTĂ s.f. v. convolut. 2. [DEX '09] CONVOLUT2, -Ă, convoluți, -te, adj. (Despre […]
1. [DEX '09] CONVOLUȚIE, convoluții, s. f. Întoarcere, răsucire. [Var.: convoluțiune s. f.] – Din […]
1. [DEX '09] CONVOLUȚIE, convoluții, s. f. Întoarcere, răsucire. [Var.: convoluțiune s. f.] – Din […]
1. [DN] CONVOLVULACEE s.f.pl. (Bot.) Familie de plante dicotiledonate gamopetale care se cațără prin răsucire; […]
1 … 4.926 4.927 4.928 … 6.576
Copyright 2026 © Explicativ.ro