Definitii

1. [MDA2] îngrețăluire sf [At: DRĂGHICI, R. 159/23 / Pl: ~ri / E: îngrețălui] (Înv) […]

[MDA2] îngrețălui vtr [At: DRĂGHICI, R. 158 /16 / Pzi: ~esc / E: îngreța + […]

1. [DEX '09] ÎNGRIJA, îngrijez, vb. I. Refl. (Înv.) A se îngrijora, a se neliniști. […]

1. [DEX '09] ÎNGRIJARE s. f. (Rar) Îngrijorare. – V. îngrija. 2. [MDA2] îngrijare sf […]

1. [DEX '09] ÎNGRIJAT, -Ă, îngrijați, -te, adj. (Înv.) îngrijorat, neliniștit. – V. îngrija. 2. […]

1. [MDA2] îndrugat2, ~ă a [At: C. NEGRUZZI, S. I, 239 / Pl: ~ați, ~e […]

1. [MDA2] îndrugătură sf [At: DAMÉ, T. 140 / Pl: ~ri / E: îndruga + […]

1. [DEX '09] ÎNDRUMA, îndrum, vb. I. Tranz. 1. A arăta cuiva drumul, a îndrepta […]

1. [DEX '09] ÎNDRUMAR, îndrumare, s. n. Îndrumător. – Îndruma + suf. -ar. 2. [MDA2] […]

1. [DEX '09] ÎNDRUMARE, îndrumări, s. f. Acțiunea de a (se) îndruma; îndreptare, dirijare; călăuzire. […]

1. [MDA2] îndrumat, ~ă a [At: DA / Pl: ~ați, ~e / E: îndruma] 1 […]

1. [DEX '09] ÎNDRUMĂTOR, -OARE, îndrumători, -oare, adj. (Adesea substantivat) Care îndrumă, orientează; călăuzitor. ♦ […]

1. [DEX '09] ÎNDRĂCI, îndrăcesc, vb. IV. Refl. și tranz. A (se) înfuria, a (se) […]

1. [DEX '09] ÎNDRĂCIRE s. f. Stare de (extremă) iritare; furie. – V. îndrăci. 2. […]

1. [DEX '09] ÎNDRĂCIT, -Ă, îndrăciți, -te, adj. Scos din fire; furios; afurisit, al dracului, […]

1. [DEX '09] ÎNDRĂCIT, -Ă, îndrăciți, -te, adj. Scos din fire; furios; afurisit, al dracului, […]

1. [DEX '09] ÎNDRĂGI, îndrăgesc, vb. IV. Tranz. A simți atracție, afecțiune, dragoste pentru cineva […]

1. [DEX '09] ÎNDRĂGIRE s. f. Faptul de a îndrăgi pe cineva. – V. îndrăgi. […]

1. [DEX '09] ÎNDRĂGIT, -Ă, îndrăgiți, -te, adj. 1. Iubit2. 2. Îndrăgostit. – V. îndrăgi. […]

1. [DEX '09] ÎNDRĂGITOR, -OARE, îndrăgitori, -oare, adj. (Rar) Care îndrăgește. – Îndrăgi + suf. […]

« 1 … 3.337 3.338 3.339 … 6.576 »