Definitii

1. [DEX '09] ÎNDREPTAT, -Ă, îndreptați, -te, adj. 1. (Despre obiecte strâmbe, deformate) Readus la […]

1. [DEX '09] ÎNDREPTUI, îndreptuiesc, vb. IV. Tranz. (Înv.) A îndreptăți. – În + drept […]

1. [DEX '09] ÎNDREPTUI, îndreptuiesc, vb. IV. Tranz. (Înv.) A îndreptăți. – În + drept […]

1. [MDA2] îndreptuit, ~ă a [At: TDRG / Pl: ~iți, ~e / E: îndreptui] (Rar) […]

1. [MDA2] îndreptăciune sf [At: N. COSTIN, ap. LET. II, 126/32 / Pl: ~ni / […]

1. [DEX '09] ÎNDREPTĂTOR, -OARE, îndreptători, -oare, adj. (Și substantivat; înv.) Care îndreaptă, îndrumă; călăuzitor. […]

1. [MDA2] îndreptătură sf [At: DOSOFTEI, V. S. 144/1 / V: ~derep~ / Pl: ~ri […]

1. [DEX '09] ÎNDREPTĂȚI, îndreptățesc, vb. IV. Tranz. A da cuiva dreptul la ceva; a […]

1. [DEX '09] ÎNDREPTĂȚIRE, îndreptățiri, s. f. Acțiunea de a îndreptăți; justificare. – V. îndreptăți. […]

1. [DEX '09] ÎNDREPTĂȚIT, -Ă, îndreptățiți, -te, adj. Care are dreptul la ceva; autorizat să...; […]

1. [MDA2] îndrevenit, ~ă a [At: VICIU, GL. / Pl: ~iți, ~e / E: îndreveni] […]

1. [MDA2] îndrica vr [At: DOINE, 181 / Pzi: îndric / E: în- + dric] […]

1. [MDA2] îndrila [At: DA ms / Pzi: ~lez / E: ns cf îndrea] 1 […]

1. [DEX '09] ÎNDRITUI, îndrituiesc, vb. IV. Tranz. A îndreptăți. [Prez. ind. și: îndritui] – […]

1. [MDA2] îndrituire sf [At: DA ms / Pl: ~ri / E: îndritui] (Înv) Îndreptățire […]

1. [DEX '09] ÎNDRITUIT, -Ă, îndrituiți, -te, adj. Îndreptățit. – V. îndritui. 2. [MDA2] îndrituit, […]

1. [DEX '09] ÎNDRUGA, îndrug, vb. I. Tranz. 1. A toarce lână sau cânepă în […]

[Scriban] îndrugálă f., pl. e. Olt. Îndrugătură (NPl. Ceaur, 48). Sursă: DEX online sub licență […]

1. [DEX '09] ÎNDRUGARE, îndrugări, s. f. Acțiunea de a îndruga și rezultatul ei. – […]

1. [DEX '09] ÎNFRÂNGE, înfrâng, vb. III. Tranz. A învinge, a birui, a bate (în […]

« 1 … 3.326 3.327 3.328 … 6.576 »