Definitii

[MDN '00] MONOTASTER s. n. ansamblu mecanic al monotipului (II, 1), care execută culegerea. (< […]

1. [DEX '09] MONOTEISM s. n. (Bis.) Credința într-o divinitate unică și distinctă de lume. […]

1. [DEX '09] MONOTEIST, -Ă, monoteiști, -ste, adj., s. m. și f. 1. Adj. Care […]

[Scriban] *monoteízm n. (mono- și teizm). Credința într’un singur Dumnezeŭ. V. politeizm, idolatrie, păgînizm. Sursă: […]

1. [DEX '09] MONOTELISM s. n. (Rar) Învățătură creștină, din sec. VII, care nu admite […]

1. [DEX '09] MONOTELIT, monoteliți, s. m. (Rar) Adept al monotelismului. – Din fr. monothélite. […]

1. [DEX '09] MONOTEMATIC, -Ă, monotematici, -ce, adj. Cu o singură temă. – Din engl. […]

1. [MDA2] monotematism sn [At: DN3 / Pl: (rar) ~e / E: it monotematismo] (Muz) […]

[MDN '00] MONOTERM, -Ă adj. (despre transformări fizice) în care sistemul nu schimbă căldura decât […]

1. [DEX '09] MONOTIP, -Ă, monotipi, -e, adj., (2) monotipuri, s. n. 1. Adj. (Rar) […]

[MDN '00] MONOTIPIC, -Ă, monotipici, -e, adj. (biol.) Cu o singură specie. (< fr. monotypique) […]

1. [DEX '09] MONOTIPIST, -Ă, monotipiști, -ste, s. m. și f. Muncitor care lucrează la […]

1. [DEX '09] MONOTONIE, monotonii, s. f. Lipsă de varietate în ton; ceea ce este […]

1. [DEX '09] MONOTONIZA, monotonizez, vb. I. Tranz. și refl. (Livr.) A (se) face monoton. […]

1. [DEX '09] MONOTONIZARE, monotonizări, s. f. (Rar) Faptul de a (se) monotoniza. – V. […]

1. [DEX '09] MONOTONIZAT, -Ă, monotonizați, -te, adj. Care a devenit monoton. – V. monotoniza. […]

1. [MDN '00] MONOTOP, -Ă adj. (despre specii vegetale) originar dintr-un singur loc. (< germ. […]

1. [DEX '09] MONOTREM, monotreme, s. n. (La pl.) Ordin de mamifere primitive, ovipare, cu […]

1. [DEX '09] MONOTREMĂ s. f. v. monotrem. 2. [MDA2] monotremă sf vz monotrem 3. […]

1. [DEX '09] MONOVALENT, -Ă, monovalenți, -te, adj. (Despre elemente chimice sau radicali chimici) Care […]

« 1 … 2.257 2.258 2.259 … 6.576 »