1. [DEX '09] BEDUIN, -Ă, beduini, -e, s. m. și f., adj. 1. S. m. și f. Persoană care face parte dintr-o populație arabă nomadă și seminomadă de crescători de vite sau cămile din Peninsula Arabia și din Africa de Nord. 2. Adj. Care aparține beduinilor (1), privitor la beduini. – Din fr. bédouin.
2. [MDA2] beduin, ~ă [At: EMINESCU, P. 70 / Pl: ~i, ~e / E: fr bedouin] 1 smf Arab nomad din Peninsula Arabia și Africa de nord. 2 a Care aparține beduinilor (1). 3 a Referitor la beduini (1).
3. [DEXI] beduin, -ă s.m., s.f., adj. 1 s.m., s.f. (la pl. m.) Populație arabă nomadă și seminomadă din Peninsula Arabia și din N Africii, de religie mahomedană; (și la sg.) persoană care aparține acestei populații. 2 adj. Care aparține beduinilor, privitor la beduini. • pl. -i, -e. /<fr. bédouin.
4. [CADE] *BEDUIN I. sm. 🌍 Arab nomad: în fața ~ului călător prin pustiul de nisip (CAR.). II. BEDUIN adj. Al Arabilor nomazi: prin deșert străbat sălbatec mari familii beduine (EMIN.) [fr.].
5. [DEX '98] BEDUIN, -Ă, beduini, -e, s. m. și f., adj. 1. S. m. și f. Arab nomad din Peninsula Arabia și din Africa de nord. 2. Adj. Care aparține beduinilor (1), privitor la beduini. – Din fr. bédouin.
6. [DLRLC] BEDUIN, -Ă, beduini, -e, s. m. și f. Persoană aparținînd unei populații de nomazi din Arabia și nordul Africii. Sînt, pașă, neam de beduin Și de la Bab-el-Mandeb vin, Să vînd pe El-Zorab. COȘBUC, P. I 108. Și, de-ar fi fost să nu te știu, De mult puteam să mor – Un beduin într-un pustiu, Sub lună călător. VLAHUȚĂ, P. 141. ◊ (Adjectival) Prin deșert străbat sălbatec mari familii beduine, Sorind viața lor de basme pe cîmpie risipiți. EMINESCU, O. I 45.
7. [DLRM] BEDUIN, -Ă, beduini, -e, adj., s. m. și f. 1. Adj. Care aparține unei populații nomade din Arabia și din Africa de Nord, privitor la această populație. 2. S. m. și f. Persoană care aparține unei populații nomade din Arabia și din Africa de Nord. – Fr. bédouin.
8. [Șăineanu, ed. VI] beduin a. și m. 1. Arab care trăiește în pustietate: prin deșert străbat sălbatec mari familii beduine EM.; 2. fig. om brutal.
9. [Scriban] *beduín, -ă s. (V. bidiviŭ). Arab nomad din Africa. Adj. De beduin: un trib beduin.
10. [DOOM 3] beduin adj. m., s. m., pl. beduini; adj. f., s. f. beduină, pl. beduine
11. [DOOM 2] beduin adj. m., s. m., pl. beduini; adj. f., s. f. beduină, pl. beduine
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL