Dintre "miar" și "mi-ar", forma corectă și standardizată în limba română este "mi-ar", scrisă cu cratim.
- "mi-ar"
- Este o formă de verb la condițional-optativ care include pronumele personal "mi-" și forma arhică a verbului "a vrea" ("ar").
- Semnificație: indică o posibilitate sau o condiție legată de subiectul "eu".
- Exemple:
- "Mi-ar plăcea să merg la teatru."
- "Mi-ar fi foarte util să știu această informație."
- "miar"
- Această formă nu este corectă și nu este standardizată în limba română.
Prin urmare, atunci când doriți să folosiți forma de condițional-optativ a verbului, împreună cu pronumele personal "mi-", forma corectă este "mi-ar", cu cratim.