1. [DEX '09] OBSCURARE, obscurări, s. f. Acțiunea de a obscura. – V. obscura.
2. [MDA2] obscurare sf [At: DN3 / Pl: ~rări / E: obscura] 1 Întunecare. 2 Neînțelegere.
3. [DN] OBSCURARE s.f. Acțiunea de a obscura și rezultatul ei. [< obscura].
4. [DEX '09] OBSCURA, obscurez, vb. I Tranz. 1. A face să devină obscur (1); a întuneca. 2. A face să devină neclar, greu de priceput, de neînțeles. – Din obscur.
5. [MDA2] obscura [At: DN3 / Pzi: ~rez / E: obscur] 1 vt A face obscur (1) Si: a obscuriza. 2-3 vtr A (se) întuneca.
6. [DEX '98] OBSCURA, obscurez, vb. I. Tranz. 1. A face să devină obscur (1); a întuneca. 2. A face să devină neclar, greu de priceput, de neînțeles. – Din fr. obscur.
7. [DN] OBSCURA vb. I. tr., refl. A face obscur; a (se) întuneca. [Cf. it. obscurare].
8. [MDN '00] OBSCURA vb. tr. 1. a face să devină obscur; a întuneca. 2. a face să devină neclar. (< it. obscurare)
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL