1. [DEX '09] MANDARINAT, mandarinate, s. n. Funcția mandarinului1; timpul cât un mandarin1 își exercită funcția. – Din fr. mandarinat.
2. [MDA2] mandarinat sn [At: COSTINESCU / Pl: ~e / E: fr mandarinat] 1 (Rar) Demnitate de mandarin1. 2 (Rar) Perioadă cât un mandarin1 își exercita funcția.
3. [DEX '98] MANDARINAT s. n. Funcția mandarinului1; timpul cât un mandarin1 își exercită funcția. – Din fr. mandarinat.
4. [DLRLC] MANDARINAT s. n. Funcția mandarinului; fig. situația unei persoane care se consideră superioară, disprețuind pe oamenii simpli.
5. [DN] MANDARINAT s.n. 1. Titlu, funcție de mandarin1. 2. (Ironic) Atitudine disprețuitoare față de oamenii simpli. [Pl. -te. / cf. fr. mandarinat].
6. [MDN '00] MANDARINAT s. n. 1. titlu, demnitatea de mandarin1 (1). 2. funcția mandarinului. 3. (fig.) grup social pretinzând a forma o clasă aparte, privilegiată, exercitând o autoritate intelectuală arbitrară și sufocantă. (< fr. mandarinat)
7. [Scriban] *mandarinát n., pl. e. Funcțiunea (calitatea) de mandarin.
8. [DOOM 3] mandarinat s. n., pl. mandarinate
9. [DOOM 2] mandarinat s. n., pl. mandarinate
10. [DLR] MANDARINAT s. n. (Rar) Demnitatea de mandarin1; timpul cît un mandarin1 își exercită funcția. Cf. COSTINESCU. ◊ (Depreciativ sau ironic) Maiorescu, al doilea corifeu al Junimii, a fost reprezentantul mandarinatului intelectual. IBRĂILEANU, SP. CR. 171. - Din fr. mandarinat.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL