1. [DEX '09] MANDATA, mandatez, vb. I. Tranz. (Rar) A ordonanța plata unei sume de bani. – Din fr. mandater.
2. [MDA2] mandata vt [At: COSTINESCU / Pzi: ~tez / E: fr mandater] 1 (Rar) A da cuiva mandat (8). 2 (Rar) A ordonanța plata unei sume de bani Cf mandat (3).
3. [DLRLC] MANDATA, mandatez, vb. I. Tranz. (Franțuzism; cu privire Ia o sumă de bani) A decide, a dispune să se facă o plată; a ordonanța.
4. [DN] MANDATA vb. I. tr. A dispune, a ordonanța plătirea unei sume. ♦ A încredința cuiva un mandat; a împuternici. [< fr. mandater].
5. [MDN '00] MANDATA vb. tr. 1. a ordonanța plătirea unei sume. 2. a încredința cuiva un mandat (1). (< fr. mandater)
6. [Scriban] *mandatéz v. tr. (d. mandat; fr. mandater). Înscriŭ pe un mandat (o sumă de plată).
7. [DOOM 3] mandata (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. mandatez, 3 mandatează; conj. prez. 1 sg. să mandatez, 3 să mandateze
8. [DOOM 2] mandata (a ~) vb., ind. prez. 3 mandatează
9. [DGS] mandata vb. I. tr. (fin.; compl. indică sume de bani) a ordonanța. Ministrul a mandatat acordarea plăților restante în sectorul medical.
10. [DLR] MANDATA vb. I. T r a n z. (Rar) 1. A da cuiva mandat (4). Cf. COSTINESCU. N-a fost mandatat de comitet să intervie. ap. IORDAN, R. A. 237. 2. A ordonanța plata unei sume de bani. Cf. mandat (3). Suma avizată (mandatată) prin cec. I. PANȚU, PR. 74, cf. IORDAN, L. R. A. 237. - Prez. ind.: mandatez. – Din fr. mandater.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL