1. [DEX '09] LĂȚIȘOR, lățișoare, s. n. (Rar) Diminutiv al lui laț1. – Laț1 + suf. -ișor.
2. [MDA2] lățișor1 sn [At: I. GOLESCU, C. / Pl: ~oare / E: laț1 + -ișor] 1-10 (Pop; șhp) Laț1 (1-5) (mic) Si: (îvr) lățișoară (1-10), lățuș (1-10).
3. [MDA2] lățișor2 sm [At: DESCR. AȘEZ., 53/27 / V: (reg) leț~ / Pl: ~i sm, ~oare sn / E: laț2 + -ișor] 1-4 (Șhp) Laț2 (1-2) (mic).
4. [DLRLC] LĂȚIȘOR, lățișoare, s. n. Diminutiv al lui laț2. Un șoim prins în lățișor. ODOBESCU, S. I 289. Și făcu d-un lățișor Și m-apucă de picior. TEODORESCU, P. P. 280.
5. [DOOM 3] lățișor (pop.) s. n., pl. lățișoare
6. [DOOM 2] lățișor s. n., pl. lățișoare
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL