1. [DEX '09] LĂUTĂRESC, -EASCĂ, lăutărești, adj., s. f. 1. Adj. Caracteristic lăutarilor, de lăutar. 2. S.f art. Numele unui dans popular; melodie după care se execută acest dans. [Pr.: lă-u-] – Lăutar + suf. -esc.
2. [MDA2] lăutăresc, ~ească [At: I. GOLESCU, C. / Pl: ~ești / E: lăutar + -esc] 1-3 a Caracteristic lăutarilor (1-3). 4-6 a Care aparține lăutarului (1-3). 7-9 a De lăutar (1-3). 10 sfa Dans popular nedefinit mai îndeaproape Si: lăutăreasă. 11 sfa (Mun) Melodie după care se execută acest dans.
3. [DEX '98] LĂUTĂRESC, -EASCĂ, lăutărești, adj. Caracteristic lăutarilor, de lăutar. [Pr.: lă-u-] – Lăutar + suf. -esc.
4. [DLRLC] LĂUTĂRESC, -EASCĂ, lăutărești, adj. De lăutar. Cîntec lăutăresc.
5. [Șăineanu, ed. VI] lăutăresc a. de lăutar: dible lăutărești OD.
6. [Scriban] 1) lăutărésc, -eáscă adj. De lautar: diblă lăutărească. V. gășcăresc.
7. [Scriban] 2) lăutărésc v. intr. Trăĭesc ca lăutar.
8. [DOOM 3] lăutăresc (desp. lă-u-) adj. m., f. lăutărească; pl. m. și f. lăutărești
9. [DOOM 2] lăutăresc (lă-u-) adj. m., f. lăutărească; pl. m. și f. lăutărești
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL